Anafilaxia sau socul anafilactic este o reactie alergica Ig E mediata acuta, severa, amenintatoare de viata ce apare la pacientii expusi la unul sau mai multi alergeni sensibilizanti.
Atopia
Istoricul de atopie (predispozitia de a dezvolta alergii) nu creste riscul de anafilaxie, dar creste riscul de deces odata aparuta anafilaxia. Interactiunea intre alergen si anticorpul de tip Ig E determina eliberarea de histamina si alti mediatori, provocand contractia musculaturii netede si vasodilatatie in tesuturi.
Reactia anafilactoida
Reactiile anafilactoide sau anafilactic-like prezinta acelasi tablou clinic cu anafilaxia, dar nu necesita un contact sensibilizant anterior cu substanta incriminata si nu implica anticorpi de tip Ig E. Produc reactii anafilactoide: substantele de contrast iodate, aspirina si alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), opioide, transfuzii, exercitiul fizic.
Socul anafilactic poate fi declansat de:
- Medicamente: antibiotice de tipul beta-lactamine, vaccinuri si extracte alergenice, streptokinaza
- Alimente: peste si fructe de mare, alune, ou; exista conditia asocierii ingestiei unui anumit aliment cu efectuarea unui efort fizic moderat-intens; astfel, apare anafilaxia cu factor declansator alimentar indusa de efort; prezenta unui singur factor, neinsotita de succesiunea celuilalt, nu induce acest tip de anafilaxie
- Veninuri de insecte - in tara noastra doar veninul de albina sau viespe pot fi alergizante si inductoare de anafilaxie; celelalte insecte dau doar reactii inflamatorii (acestea sunt mai intense si mai extinse la persoanele atopice, cu predispozitie genetica mostenita pentru bolile alergice) care se pot eventual suprainfecta
- Transfuzii
- Latex
Cum se manifesta socul anafilactic?
De obicei, sunt afectate tegumentele, aparatul cardiovascular, tractul digestiv si caile aeriene, iar intensitatea manifestarilor variaza de la usoara pana la severa si amenintatoare de viata. Pacientul prezinta prurit cutanat, eritem, urticarie, angioedem, stranut, rinoree, dispnee, wheesing, greata, dureri abdominale, diaree, palpitatii, ameteli, cianoza, hipotensiune, pierderea cunostintei, convulsii.
Poti preveni socul anafilactic:
• Cunoscand factorii declansatori si evitand contactului cu ei
• Apeland la desensibilizare in cazul alergenilor care nu pot fi evitati - ex veninul de albina sau viespe in cazul apicultorilor sau agricultorilor
• Evitand substantele de contrast, in cazul pacientilor care au prezentat reactie anafilactoida la acestea; daca nu pot fi evitate, pacientul va fi premedicat cu corticoterapie
Pacientii cu antecedente de soc anafilactic trebuie sa poarte bratara sau colier de avertizare si sa aiba in permanenta la ei o trusa de urgenta, cu antihistaminice si adrenalina autoinjectabila - doza de 0,3 mg pentru un adult.
Socul anafilactic necesita tratament imediat
Adrenalina este piatra de temelie in socul anafilactic si trebuie administrata prompt (IM sau SC 0,3-0,5 ml din dilutia de 1/1000 de adrenalina), injectia putand fi repetata la 10-30 de minute. Pacientilor aflati in colaps cardiovascular sau cu obstructie aeriana severa li se poate administra adrenalina intravenos. Adrenalina poate fi administrata si sublingual sau prin canula endotraheala.
Antihistaminicele de tip H1 si H2 trebuie administrate la un interval orar de 6 ore pana la remiterea simptomelor.
Corticosteroizii nu au un rol dovedit in remitera fazei acute, dar previn faza tardiva a reactiei alergice, care poate interveni la 4-6 ore de la debutul reactiei.
Text: Dr. Claudia Nechifor, Medic Primar Alergologie si Imunologie Clinica