Alimentele consumate zilnic nu ne aduc doar aport de calorii, vitamine si minerale, ci ne pot aduce si neplaceri, in urma declansarii unui conflict imun intre proteinele sau aditivii alimentari si propriul nostru sistem imunitar. Interesant si de retinut este faptul ca doar proteinele, nu grasimele sau carbohidratii pot declansa acest razboi intern, cu consecinte nebanuite si de cele mai multe ori la distanta de locul conflictului.
Cum apar alergiile alimenare?
Alergiile alimentare nu apar niciodata la un aliment nou introdus in dieta noastra! Sistemul imunitar are nevoie de minim doua contacte sensibilizante, astfel incat doar de la al treilea sau de la oricare al contact viitor, sa hotareasca ca acea proteina este un „inamic” si sa fabrice anticorpi sau celule cu memorie impotriva ei.
Reactii alergice de tip imediat
Alergiile alimentare pot sa apara dupa cateva minute de la ingerarea alimentului. Este vorba de o reactie alergica de tip imediat si este mediata prin anticorpi din clasa imunoglobulinelor E (IgE) si este tipul de reactie ce poate avea potential de severitate pana la socul anafilactic. Aceste tipuri de alergii pot fi investigate prin testare cutanata sau prin determinarea in sange a anticorpilor specifici din clasa E de imunoglobuline.
Reactii alergice tardive
Pot aparea si alergii de tip tardiv, la mai mult de 6 ore de la ingerarea alimentului. Ele sunt mediate prin alte tipuri de reactii imune, cu implicarea unor celule cu memorie, ce vor recunoaste si declansa semnalul inflamatiei alergice in tesuturi. De regula, aceste celule sunt evidentiate si recunoscute prin biopsierea mucoasei tractului digestiv.
Cum se manifesta alergia la alimente?
Manifestarile de alergie alimentara pot fi:
- La nivelul tractului digestiv: dureri abdominale, balonare, diaree, costipatie sau alternarea celor doua, varsaturi
- La nivelul tegumentelor: mancarime/prurit, roseata/eritem, urticarie, angioedem (edeme la nivelul unor zone de electie, cu tesut lax, de la nivelul buzelor, in jurul ochilor, urechilor, periarticular, talpi, palme si cu localizare de gravitate la nivelul limbii si al glotei) sau eczema
- La nivelul tractului respirator: rinita, conjunctivita, crize de bronhospasm
- Manifestri neurologice: de la dureri de cap pana la forme severe de migrena, tulburari de dispozitie -cel mai adesea agitatie, iritabilitate, chiar agresivitate, si la polul opus, somnolenta si chiar letargie
- Tabloul de anafilaxie, care pe langa manifestrile mai sus mentionate, implica si aparatia ametelilor, scaderea tensiunii arteriale si cresterea frecventei cardiace si in final pierderea cunostintei
Alergiile alimentare la copii
Alergiile alimentare sunt mai frecvente la varstele mici. Si topul alimentelor incriminate in alergii difera in functie de grupele de varsta, astfel:
- La copiii, cele mai frecvente alergii alimentare sunt la laptele de vaca si derivati, la ou (albusul este partea cea mai alergizanta a oului), soia, glutenul din cereale, in special din grau, cacao, arahide si peste
- La adolescenti si adulti, cele mai fecvente alergii alimentare apar la alune, arahide, nuci, migdale, peste si fructe de mare si soia
Din fericire, aproximativ 70-80% dintre copii se vindeca pana in jurul varsei de 6-7 ani sau cel mai tarziu in preajma pubertatii. Alergia la alune/nuci/arahide si cea la fructele de mare dureaza toata viata, in majoritatea cazurilor.
Ce teste se pot face?
Alergiile alimentare cele mai importante sunt cele care apar rapid dupa ingerarea alimentului si se pot investiga prin urmatoarele teste:
- Testarea cutanata de tip prick - pentru proteinele alimentare, dar nu si pentru aditivii alimentari. Tegumentele trebuie sa fie imune, fara leziuni. Acest tip de testare nu are indicatie la cei ce au prezentat anafilaxie, caci alergenul de la testare poate el insusi declansa tabloul de anafilaxie. Medicatia antialergica trebuie oprita inainte de acest tip de testare, iar administrarea de cortizon inainte de testare poate amana testarea cu un interval de timp variabil, in functie de tipul de preparat cortizonic si perioada utilizarii lui.
- Testarea serologica - determinarea de IgE specifice pentru proteine. Nu este influentata de nicio medicatie anterior folosita si are indicatie majora la cei care au prezentat orice schita de anafilaxie. Este indicata atunci cand relatia de tip cauza-efect intre ingerarea proteinei nu este evidenta si in cazul suspicionarii alergiei la aditivi alimentari. Deoarece exista peste 3500 de asemenea aditivi, care conserva, dau gust si miros alimentelor procesata industrial, se recomanda ca pacientul sa tina un jurnal alimentar.
Jurnalul alimentar
In jurnal se vor nota ora ingestiei si compozitia detaliata a alimentelor consumate, inclusiv a aditivilor alimentari de pe etichete, precum si ora si tipul reactiilor aparute. Apoi, medicul alergolog, printr-o munca de „detectiv”, va stabili o lista cu cele mai probabil incriminate substante proteice si aditivi, care vor fi investigati ulterior.
Cum se trateaza alergiile alimentare?
Singurul tratament cu adevarat eficient este evitarea alimentului care produce tabloul de alergie!
In caz de anafilaxie, principalul tratament indicat cand apar elementele de gravitate clinica este adrenalina autoinjectabila, care trebuie purtata in permanenta de catre pacientul care a experimentat o asemenea reactie.
In cazul formelor usoare si moderate de alergie alimentara se vor administra antihistaminice orale, iar pentru formele extinse de alergie si/sau insotite de angioedem, corticosteroizi orali sau injectabili.
Text: Dr. Claudia Nechifor, Medic Primar Alergologie si Imunologie Clinica