Cafeina in sarcina. Tot ce trebuie sa stii

Cafeina este un stimulent care ofera un plus de energie. Este cea mai consumata bautura dupa apa si ceai. In perioada sarcinii, recomandarea generala este aceea de a limita consumul. Pentru a nu exista vreun risc asupra copilului si pentru o sarcina sanatoasa este indicat sa nu fie depasita limita de 200 mg de cafeina pe zi, desi exista si opinii care recomanda eliminarea cafeinei din dieta femeilor insarcinate sau un aport redus si doar ocazional.

• Ce este cafeina. Ce efecte are
• Riscurile consumului de cafea in timpul sarcinii
• Efectele cafeinei asupra bebelusului
• Cu ce poti inlocui cafeaua cand esti insarcinata?
• Continutul de cafeina in alimente si bauturi

Ce este cafeina. Ce efecte are

Cafeina este un compus natural care exista in frunzele, semintele sau fructele a peste 60 de specii de plante. Cafeaua, frunzele si mugurii de ceai, unele tipuri de nuci, boabele de cacao, semintele de guarana, frunza de mate si altele contin cantitati variabile de cafeina. Acestea sunt consumate sub forma de ceai, cafea, ciocolata, insa cafeina poate fi adaugata si in sucuri, dulciuri si diverse alte alimente.

Recomandarea general valabila pentru un consum de cafeina care sa nu genereze riscuri pentru oamenii sanatosi este de maximum 400 de miligrame pe zi. Copiilor nu le este recomandat consumul de cafea, iar aportul de cafeina din alte surse (ciocolata si alte dulciuri) sa nu depaseasca 75-100 de miligrame pe zi.

Cafeina are o serie de beneficii, dar nu toate au fost confirmate de cercetari. Pe lista beneficiilor pe care le aduce consumul moderat de cafea si alte alimente ce contin cafeina se regasesc:

• accelereaza metabolismul;
• reduce apetitul;
• stimuleaza termogeneza;
• creste atentia si puterea de concentrare;
• combate oboseala;
• stimuleaza memoria si viteza de rationament;
• poate imbunatati performanta fizica;
• contine antioxidanti;
• reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer si Parkinson;
• stimuleaza secretia biliara; sustine procesele naturale de detoxifiere din ficat, iar studiile observationale au descoperit ca poate avea beneficii protectoare fata de cancerul hepatic;
• scade riscul pietrelor la rinichi;
• poate preveni cataracta;
• ofera protectie impotriva unor tipuri de cancer (de piele, endometrial, prostata, san);
• scade riscul de accident vascular cerebral;
• scade riscul de diabet de tip 2.

Exista si un revers al medaliei, care cuprinde o serie de efecte negative, confirmate de unele studii, mai ales in cazul unui consum constant si crescut de cafeina. Principalele efecte negative sunt:

• agravarea simptomelor de anxietate si depresie;
• risc crescut de guta;
• incontinenta urinara;
• perturbarea semnificativa a somnului;
• dureri de cap;
• accentuarea simptomelor specifice menopauzei (bufeurile si transpiratiile nocturne);
• agitatie;
• tremuraturi;
• aritmii;
• tensiune arteriala crescuta;
• nervozitate;
• ameteala;
• deshidratare prin efectul diuretic;
• tulburari de stomac, diaree si greata;
• cresterea aciditatii gastrice.

Riscurile consumului de cafea in timpul sarcinii

Multe dintre beneficiile si efectele negative sunt in masura sa interactioneze cu sarcina, dar pot afecta si perioada prenatala si cea postnatala. Unul dintre motive este acela ca femeile insarcinate metabolizeaza mai greu cafeina, astfel ca prezenta acesteia in organism dureaza mai mult, ceea ce face ca efectele sa fie mai intense.

1. Studiile au sugerat ca mai mult de 300 mg pe zi de cafeina, echivalentul a trei cani de cafea, ar putea avea efecte negative asupra sarcinii si ar putea afecta fertilitatea. Concluziile acelorasi studii arata ca un consum crescut de cafeina in saptamanile dinaintea conceptiei ar putea creste substantial riscul de avort spontan. In plus, cafeina poate reduce activitatea musculara din trompele uterine, inclusiv sansele femeilor de a ramane insarcinate.  
2. Efectul stimulant poate duce la cresterea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac, situatie nedorita in sarcina, iar cel diuretic poate accentua deshidratarea.
3. Cafeina traverseaza placenta si ajunge in circulatia sangvina a fatului. Organismul copilului este incapabil sa metabolizeze cafeina, iar aceasta va afecta somnul si miscarile copilului in stadiile tarzii ale sarcinii, ceea ce poate fi inconfortabil si potential periculos. Tocmai imposibilitatea organismului fetal de a metaboliza cafeina accentueaza efectele negative, eliminarea acesteia realizandu-se greu.
4. Studii numeroase pe animale au aratat ca ingestia de cantitati mari de cafeina in timpul sarcinii poate fi unul dintre factorii care produc nasterea prematura si intarzierea cresterii fetale. Datele statistice arata ca un aport redus de cafeina, care variaza intre 50-150 mg pe zi, dar constant in timpul sarcinii, este asociat cu un risc care poate fi mai mare de 10% ca nou-nascutul sa aiba o greutate mica la nastere.
5. Exista indicii care arata ca mamele care consuma cantitati de cafeina de peste 200 mg pe zi sau chiar mai putin, dar pe tot parcursul sarcinii, pot avea copii care sa prezinte tulburari de ritm cardiac.
6. Cercetari retroactive pe grupuri de copii de 8-10 ani, care au fost expusi la cafeina in timpul evolutiei intrauterine, au dus la concluzia ca aceasta ar putea fi cauza unor tulburari cerebrale care sa genereze schimbari de comportament de tipul celor din spectrul autist sau al deficitului de atentie.

Alte efecte secundare negative ale cafeinei (anxietate crescuta, ameteli, neliniste, dureri abdominale, diaree si altele) pot fi percepute mult mai intens si neplacut de femeile insarcinate care consuma cafea chiar si in cantitati moderate.

Efectele cafeinei asupra bebelusului

Studii ample care sa probeze argumentat efectele pe care le are cafeina asupra bebelusului alaptat sunt putine si cele mai multe au fost apreciate ca neconcludente.

Analize de data recenta arata ca nu exista elemente care sa probeze faptul ca un consum de cafeina al mamei care alapteaza produce agitatie sau tulburari de somn sugarului. Pe de alta parte, este cert ca organismul matern metabolizeaza cafeina, iar in lapte pot ajunge doar cantitati foarte mici, provenite nu din consumul de cafea, ci din alimentele care au cafeina (ciocolata, cereale cu ciocolata).

Acelasi studiu a aratat ca principalul efect negativ asupra bebelusului este legat de accentuarea colicilor si, probabil, un risc crescut de aparitie a dermatitei atopice.

O consecinta secundara care se rasfrange asupra copilului este provocata de efectul diuretic al cafeinei, care poate genera o reducere a cantitatii de lapte disponibile sau cresterea concentratiei acestuia si modificarea gustului agreat de bebelus. Consumul adecvat de lichide poate elimina complet acest posibil neajuns.  

Concluzia este ca un consum redus si ocazional de cafeina in primele luni de viata ale copilului este solutia cea mai prudenta.

Cu ce poti inlocui cafeaua cand esti insarcinata?

Exista inlocuitori ai cafelei, placuti la gust si cu efect tonic, care pot fi consumati fara riscuri pe parcursul sarcinii.

• Cafea de orz - evident, impropriu numit cafea, orzul prajit si macinat poate fi sursa unei bauturi extrem de aromate, placute la gust si benefice pentru aportul de minerale si fitonutrienti. Se combina excelent cu laptele, frisca si poate fi folosita ca inlocuitor pentru cacao.
• Laptele de aur este combinatia dintre lapte si turmeric. Este o bautura traditionala indiana cu beneficii si efecte analgezice si relaxante. Turmericul este un antioxidant si un stabilizator al glucozei, avand confirmate si proprietati antiinflamatorii. Pe langa turmeric, se poate adauga in laptele de aur si cardamom, scortisoara si ghimbir.
• Sucurile de fructe proaspat preparate sunt o alternativa energizanta si placuta.
• Bauturile de tip smoothie din legume, cereale, cu adaos de lapte sau sucuri de fructe pot genera tonus fizic la fel ca si bauturile care contin cafeina.
• Ceaiurile de plante - alese cu atentie pentru a nu avea efect asupra sarcinii: menta, macese, tei - sunt alternative placute la gust si relaxante.

Continutul de cafeina in alimente si bauturi

Cafeina nu se gaseste doar in cafea, ci si in ceai, anumite bauturi carbogazoase, ciocolata si unele medicamente - in special analgezice care se elibereaza fara prescriptie medicala. Ca urmare, trebuie luata in calcul toata cafeina din aceste multiple surse, pentru a nu depasi doza recomandata.

Mai jos sunt cantitatile de cafeina din cele mai frecvente bauturi sau alimente:

Cafea

Ceai

Bauturi carbogazoase

Bauturi energizante

Deserturi

Surse:
https://www.medicalnewstoday.com/
https://www.healthline.com/
www.sciencedaily.com
www.smw.ch/