Perimenopauza

Perimenopauza a primit numeroase definitii, insa specialistii s-au pus de acord ca aceasta debuteaza prin cicluri menstruale neregulate, in contextul declinului functiei ovariene, si se incheie la 12 luni de la ultima perioada menstruala. Perimenopauza (“peri” in limba greaca inseamna “in preajma”) se refera la o stare de tranzitie a organismului catre menopauza, care marcheaza incheierea perioadei fertile din viata unei femei. Perimenopauza mai este denumita menopauza de tranzitie, sau premenopauza.

Varsta de intrare la perimenopauza poate varia semnificativ de la o femeie la alta. Semnele – menstrele neregulate – se pot instala in jurul varstei de 40 de ani, dar sunt femei care observa ca aceste schimbari se produc dupa 35 de ani. Durata medie a perimenopauzei este 3-4 ani, insa poate tine doar cateva luni sau se poate intinde si pe 10 ani.

Nivelul estrogenului – principalul hormon feminin – creste si scade neregulat in timpul perimenopauzei. Ciclurile menstruale pot fi mai lungi sau mai scurte, dar poti avea cicluri menstruale in care ovarele nu elibereaza ovulul (nu ovuleaza). Totodata, poti experimenta simptome similare menopauzei, precum bufeurile, tulburarile de somn si uscaciunea vaginala, insa trebuie sa stii ca exista tratamente disponibile pentru a ameliora aceste simptome. Dupa ce au trecut 12 luni consecutive fara sa ai perioade menstruale, ai intrat oficial la menopauza, iar perioada perimenopauzei s-a incheiat.

Simptome

Poate fi dificil sa deosebesti simptomele de cauza hormonala ale perimenopauzei de modificarile generale cauzate de inaintarea in varsta sau de evenimentele varstei mijlocii (plecarea copiilor de acasa, schimbari in realtii sau cariera, decesul sau boala parintilor). Data fiind experienta bogata a femeii aflate la perimenopauza, este putin probabil ca simptomele sa fie influentate exclusive de fluctuatiile hormonale. In tranzitia catre menopauza apar simptome – unele subtile, altele nu atat de subtile:

• Menstre neregulate. Pe masura ce ovulatia devine tot mai imprevizibila, durata dintre menstruatii poate fi mai redusa sau mai mare, menstrele pot fi usoare sau abundente sau poti sa nu ai menstruatie in unele luni. Daca te confrunti cu o modificare importanta de peste 7 zile in privinta duratei ciclului menstrual, este posibil sa fii la perimenopauza. Daca distanta dintre menstruatii depaseste 60 de zile, te afli la perimenopauza tarzie.
• Bufeuri si transpiratii nocturne. Sunt frecvente in perimenopauza, insa intensitatea si durata acestora variaza. Se estimeaza ca 35%–50% dintre femeile aflate la perimenopauza se confrunta cu valuri bruse de caldura, cu transpiratie si inrosirea corpului, care dureaza 5-10 minute, frecvent noaptea, insa si ziua. Acestea debuteaza la nivelul scalpului, fetei, gatului sau pieptului si pot varia semnificativ – unele femei resimt o usoara caldura, in timp ce altele transpira masiv. Bufeurile pot continua 1-2 ani de la instalarea menopauzei. In 10% dintre cazuri, bufeurile persista multi ani de la instalarea menopauzei.
• Uscaciune vaginala. Spre finalul perimenopauzei, scaderea nivelului de estrogen determina subtierea si uscarea tesutului vaginal, provocand iritatie si prurit (mancarime). Uscaciunea vaginala poate fi, totodata, sursa de durere la contactul sexual, ceea ce contribuie la declinul libidoului la varsta mijlocie. Uscaciunea vaginala se poate agrava dupa instalarea menopauzei.
• Sangerare uterina. Pe fondul scaderii progesteronului care regleaza grosimea endometrului (mucoasa care captuseste interiorul uterului), mucoasa uterina se ingroasa inainte sa se rupa, determinand menstre abundente. Totodata, fibroamele (tumorile benigne de pe peretele uterin) si endometrioza (migrarea tesutului endometrial catre alte structuri pelvine), ambele fiind alimentate de estrogen, pot crea probleme.
• Tulburari de dispozitie. Se estimeaza ca aproximativ 10-20% dintre femei experimenteaza tulburari de dispozitie la perimenopauza, care se manifesta prin iritabilitate si risc crescut de depresie. Cauza acestor simptome pot fi tulburarile de somn asociate cu bufeurile, insa exista unele studii care leaga estrogenul de depresie in aceasta perioada de tranzitie catre menopauza. Nu exista insa dovezi certe ca depresia in randul femeilor de varsta mijlocie ar reflecta declinul nivelurilor hormonale. Specialistii sustin ca tulburarile de dispozitie de la varsta mijlocie sunt influentate mai degraba de stresul cotidian, starea precara de sanatate si istoricul de depresie.
• Infectii urinare. Tot pe fondul reducerii nivelului estrogenului, devii vulnerabila la infectii vaginale sau urinare. Reducerea tonicitatii tesutului vaginal poate contribui la incontinenta urinara.
• Tulburari de somn. Aproximativ 40% dintre femeile aflate la perimenopauza se confrunta cu tulburari de somn. Unele studii arata ca acestea sunt frecvent provocate de bufeurile din timpul noptii sau de transpiratiile nocturne, insa exista studii care sustin ca somnul sufera intreruperi chiar si in lipsa bufeurilor si a transpiratiei nocturne. Problema este prea complexa pentru a o pune exclusiv pe seama oscilatiilor hormonale. Pe masura ce inaintam in varsta, ciclurile de somn sunt perturbate si se instaleaza insomnia, tulburarile de somn fiind o problema a ambelor sexe.
• Scaderea fertilitatii. Pentru ca ovulatia devine neregulata, abilitatea de a concepe scade. Totusi, atata timp cat ai menstre, sarcina este posibila. Daca doresti sa eviti o sarcina, foloseste metode contraceptive pana la finalul celor 12 luni de absenta a menstruatiei.
• Modificari ale functiei sexuale. In timpul perimenopauzei, dorinta sexuala si libidoul pot suferi modificari. Dar daca ai fost implinita sexual inainte de menopauza, cel mai probabil vei fi si in timpul perimenopauzei si dupa aceasta perioada.
• Pierderea masei osoase. Pe masura ce scad nivelurile estrogenului, incepi sa pierzi masa osoasa mai repede decat o poti inlocui, ceea ce creste riscul de osteoporoza – boala care provoaca fragilizarea oaselor.
• Modificari ale nivelurilor colesterolului. Reducerea nivelurilor de estrogen poate determina schimbari nefavorabile in privinta nivelurilor colesterolului, inclusiv o crestere a colesterolului LDL (lipoproteine de densitate joasa) – colesterolul “rau” – care contribuie la cresterea riscului de afectiuni cardiovasculare. Totodata, colesterolul HDL (lipoproteine de densitate inalta) – colesterolul “bun” – scade la majoritatea femeilor pe masura ce avanseaza in varsta, fapt care creste, de asemenea, riscul de boli cardiovasculare.
• Alte probleme. Multe femei se plang ca in tranzitia catre menopauza se confrunta cu probleme de memorie de scurta durata si dificultati de concentrare. Desi estrogenul si progesteronul sunt hormoni cu rol important in mentinerea functiei cerebrale, nu exista deocamdata suficiente informatii prin care sa fie delimitate efectele inaintarii in varsta si factorii psihosociali de efectele schimbarilor hormonale.

Cauze

In aceasta perioada, de tranzitie catre menopauza, productia de estrogen si progesteron creste si scade. Multe dintre schimbarile prin care treci la perimenopauza sunt o consecinta a estrogenului scazut.

Este crucial sa fim conectate la semnalele pe care corpul nostru le emite in timpul perimenopauzei. Aceasta etapa de tranzitie vine adesea cu semne si simptome care ne pot ghida spre ingrijirea de care avem nevoie. Cand simti ca ceva nu este in regula, consulta un medic si discuta despre simptomele pe care le experimentezi, pentru a primi sfaturi si tratamente adecvate. Este important sa ne amintim ca fiecare femeie poate experimenta perimenopauza in mod diferit, iar abordarea personalizata si ingrijirea corespunzatoare ne pot ajuta sa traversam aceasta etapa cu mai mult confort si vitalitate.

Factori de risc

Menopauza este o etapa normala in viata, care, in cazul unor femei, se poate produce mai devreme decat la altele. Desi nu sunt intotdeauna concludente, unele dovezi sugereaza ca anumiti factori fac mai probabila instalarea perimenopauzei mai devreme. Acestia sunt:

• Fumatul. Instalarea menopauzei se produce cu 1-2 ani mai devreme la femeile care fumeaza.
• Istoricul familial. Femeile cu istoric familial de menopauza precoce pot experimenta ele insele acest tip de menopauza.
• Tratament oncologic. Tratarea cancerului prin chimioterapie sau radiatioterapia zonei pelvine au fost asociate cu menopauza precoce.
• Histerectomie. Histerectomia in cadrul careia este indepartat uterul, insa nu si ovarele, nu determina menopauza. Desi nu vei mai avea menstre, ovarele continua sa produca estrogen. Insa o astfel de interventie chirurgicala poate determina, in comparatie cu media, instalarea mai devreme a menopauzei. De asemenea, daca este indepartat un ovar, celalalt isi poate opri functionarea mai devreme decat era de asteptat.

Complicatii – Cand sa mergi la medic

Menstrele neregulate sunt specifice perimenopauzei. De cele mai multe ori, este vorba de un aspect normal, in legatura cu care nu ar trebui sa iti faci griji. Insa, trebuie sa mergi la medic daca:

• Sangerarea este masiva – schimbi trampoanele la fiecare 1-2 ore
• Sangerarea se intinde pe mai mult de 7 zile
• Sangerarea apare intre perioadele menstruale
• Menstrele apar in mod frecvent la interval mai mic de 21 de zile

Astfel de semne pot indica faptul ca exista o problema privind sistemul reproducator care necesita diagnostic si tratament. De asemenea, mergi la medic daca simptomele perimenopauzei, precum bufeurile sau tulburarile de dispozitie iti influenteaza ritmul cotidian sau starea de bine.

Surse de informatie:

• www.health.harvard.edu
• www.mayoclinic.org