“Cancerul de col uterin este frecvent asimptomatic sau simptomele pot sa apara cand boala este intr-un stadiu avansat. Prin urmare, este important ca femeia sa se testeze, chiar daca nu prezinta simptome. Riscul de a dezvolta cancer de col uterin poate fi redus prin realizarea testelor de screening recomandate” afirma prof. univ. dr. Bratila Petre Cornel, Chirurg de Excelenta in Ginecologia Minim-Invaziva, cu supraspecializare in oncologie ginecologica, Medic al echipei multidisciplinare Clinica Sanului.
1. Ce investigatii medicale sunt recomandate, incepand de la ce varsta si cu ce frecventa, pentru preventia / depistarea timpurie a cancerului de col uterin?
Cea mai comuna forma de cancer de col uterin incepe cu leziuni precanceroase si este nevoie de o perioada indelungata pana la dezvoltarea cancerului. Cea mai importanta masura pentru preventie este efectuarea testelor de screening necesare pentru a depista si trata leziunile precanceroase inainte ca acestea sa se dezvolte in cancer de col uterin. Cele mai multe tipuri de cancer de col uterin sunt descoperite la femeile care nu isi fac regulat testul Papanicolau. Preventia se poate face prin asocierea a doua doua metode de screening: examenul Babes-Papanicolau si HPV cu genotipare HPV 16 si HPV 18. Testul Papanicolau va fi efectuat pentru depistarea precoce a modificarilor la nivelul celulelor colului uterin cauzate de infectia persistenta cu HPV.
Un test Papanicolau poate fi facut in timpul unui examen ginecologic si este recomandat sa fie realizat in fiecare an, incepand cu varsta de 21 de ani, sau o data la 3 ani, dupa inceperea vietii sexuale. Pana la implinirea a 30 de ani, testul Papanicolau poate fi facut fara testul HPV. Dupa aceasta varsta, sunt recomandate ambele teste, la fiecare 3-5 ani, sau doar PAP, la fiecare 3 ani.
Testul PAP este necesar dupa histerectomie doar daca interventia a fost facuta ca urmare a unui cancer sau a unei leziuni precanceroase. Femeile trebuie sa continue sa se testeze chiar daca au fost vaccinate impotriva HPV!
2. Care este simptomatologia cancerului de col uterin si ce este de facut odata ce aceasta este observata?
De obicei, femeile cu leziuni precanceroase si cancer de col uterin in stadii incipiente nu au vreun simptom specific. Simptomele apar cand boala devine invaziva si incepe sa se raspandeasca in tesutul din apropiere. In aceste cazuri, cele mai frecvente simptome sunt sangerarea vaginala anormala (sangerare dupa contactul sexual vaginal, sangerare dupa instalarea menopauzei, sangerari si scurgeri intre menstruatii si prelungirea menstruatiei), secretia neobisnuita (aceasta secretie poate sa contina urme de sange si poate aparea intre menstruatii sau dupa instalarea menopauzei), durerea (in timpul actului sexual, la urinare sau durerea in zona pelvina).
Aceste semne si simptome pot indica si alte afectiuni (de exemplu, o infectie), insa pentru oricare dintre aceste simptome, femeia trebuie sa mearga imediat un consult ginecologic. Ignorarea oricarui simptom conduce la depistarea unui cancer de col uterin intr-un stadiu avansat, cand posibilitatile de tratament sunt reduse.
3. Cand si in ce conditii creste riscul de cancer de col uterin?
Exista mai multi factori de risc care cresc probabilitatea de a dezvolta cancer de col uterin. Cu toate acestea, multe femei care au acesti factori de risc nu dezvolta boala. Unii din acesti factori de risc pot fi evitati, in timp ce altii, nu. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este cel mai important factor de risc pentru cancerul de col uterin, iar istoricul neregulat de screening creste probabilitatea de a fi diagnosticata cu cancer de col uterin. Totodata, femeile care isi incep viata sexuala inainte de varsta de 16 ani sau care au parteneri multipli au un risc crescut de infectie cu HPV si de a dezvolta cancer de col uterin. De asemenea, femeile care fumeaza au un risc de doua ori mai crescut de a dezvolta cancer de col uterin fata de cele care nu au acest viciu. Virusul imunodeficientei umane (HIV), care provoaca SIDA, afecteaza sistemul imunitar, fapt care creste riscul femeii la infectii, inclusiv la infectia cu HPV. Unele studii arata ca femeile care au sau au avut infectie cu Chlamydia au un risc mai mare de cancer de col uterin. Femeile supraponderale sunt mai susceptibile de a dezvolta adenocarcinom de col uterin.
Alti factori care cresc riscul de a dezvolta cancer de col uterin sunt sarcinile multiple sau nasterea primului copil inainte de varsta de 17 ani. Nu in ultimul rand, femeile ale caror rude gradul I (mama, sora) au avut cancer de col uterin au un risc mai mare - de doua pana la trei ori - de a dezvolta boala, fata de cele care nu au cazuri de cancer de col uterin in familie.
4. Care este incidenta acestui tip de cancer in Romania si care este prognosticul?
Cancerul de col uterin este in Romania principala cauza de deces prin cancer. In fiecare zi, in tara noastra, 5 femei isi pierd viata ca urmare a acestui tip de cancer. Cele mai multe cazuri sunt descoperite la femeile tinere, pana in 45 de ani, care nu isi fac regulat testul Papanicolau, si rareori la femeile sub 20 de ani. Statisticile mai arata ca 20% din cazuri sunt descoperite la femeile peste 65 de ani.
5. Care sunt beneficiile vaccinarii impotriva HPV si de la ce varsta este recomandata? Daca s-a depasit varsta recomandata, mai este benefica vaccinarea? Daca femeia s-a vaccinat impotriva HPV, mai este nevoie sa efectueze testul PAP?
HPV (papillomavirusul uman) este un virus comun care se transmite prin contact sexual (vaginal, oral sau anal). Infectia persistenta cu HPV reprezinta cauza principala a cancerului de col uterin. Depistarea modificarilor de tesut se face prin examinarea directa a vulvei si a vaginului si prin examenul Babes- Papanicolau. Prin urmare, chiar daca femeile s-au vaccinat impotriva HPV nu inseamna ca nu mai trebuie sa-si faca regulat testul PAP.
Pentru ca vaccinul impotriva HPV poate doar sa reduca riscul de infectie si sa previna infectarea, nu si vindecarea infectiei existente, este ideal ca vaccinarea sa fie efectuata inainte de inceperea vietii sexuale si, astfel, anterior expunerii la HPV. Persoanele care sunt deja active sexual si care probabil sunt deja infectate cu HPV ar trebui sa discute cu medicul; vaccinul ar putea oferi protectie pentru acele tipuri de HPV pe care nu le au.
Recomandarile indica vaccinarea impotriva HPV in cazul fetelor si baietilor de 11-12 ani. Seria de vaccinuri poate incepe la 9 ani. Vaccinul impotriva HPV este recomandat in cazul femeilor tinere, care au pana in 26 de ani, si barbatilor tineri, pana in 21 de ani. Studiile arata ca vaccinarea impotriva HPV poate reduce leziunile precanceroase, ceea ce rezulta intr-o incidenta mai redusa a cancerelor.
6. Care sunt circumstantele in care poate fi contractat cel mai adesea virusul HPV? Cu alte cuvinte, la ce trebuie sa fie atente femeile pentru a preveni contractarea HPV?
Infectia cu HPV este responsabila de aproape toate cazurile de cancer de col uterin. La nivel global, tulpinile de HPV 16 si 18 impreuna sunt responsabile de peste 70% din toate cazurile de cancer de col uterin. Desi majoritatea cazurilor de cancer de col uterin sunt provocate de HPV, este important de stiut ca majoritatea infectiilor genitale cu HPV nu determina cancer.
Pentru a preveni leziunile precanceroase, femeile pot sa evite expunerea la infectia cu HPV prin utilizarea prezervativului la fiecare contact sexual. Pacienta depistata cu infectie HPV in stadiu incipient se va prezenta la ginecolog la fiecare 6 luni pentru consult, colposcopie, test Papanicolau si biopsie, atunci cand este cazul.
7. Ce pot face femeile in plus pentru preventie si pentru depistarea timpurie a cancerului de col uterin?
Desi nu exista o metoda certa dovedita pentru prevenirea acestui tip de cancer, femeile pot contribui la reducerea riscului daca tin cont de factorii de risc mentionati, precum si de alti factori de risc cum sunt utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale sau utilizarea dispozitivelor intrauterine. Fumatul, dupa cum am mai spus, poate creste riscul de a dezvolta cancer de col uterin in cazul femeilor cu HPV, de aceea se recomanda renuntarea la fumat. Tot ca metoda de preventie, femeile ar trebui sa incerce mentinerea unei greutati optime si un bun management al diabetului, care sa includa monitorizarea regulata a glicemiilor.