Se estimeaza ca 70% dintre pacienti vor suferi de incapacitatea de a gandi clar, acea gandire „incetosata” (brain fog, termenul in engleza) care reprezinta simptomul neurologic cel mai frecvent. Toate aceste simptome si afectiuni neurologice observate la pacientii cu COVID-19 i-au determinat pe cercetatori si medici sa se intrebe cum afecteaza noul coronavirus creierul uman.
Medicii si oamenii de stiinta incep sa afle raspunsuri
Oamenii de stiinta din cadrul Institutului National de Boli Neurologice si Accident Vascular Cerebral (National Institute of Neurological Disorders and Stroke) din cadrul Institutului National de Sanatate din Statele Unite au facut primele examinari in detaliu ale tesutului cerebral uman in cazul unor pacienti care au decedat din cauza COVID-19. Datele studiului publicat in 30 decembrie 2020 in New England Journal of Medicine au sugerat ca multe dintre simptomele neurologice ar putea fi explicate ca urmare a raspunsului inflamator difuz la nivelul organismului delansat de infectie si a lezarii asociate a vaselor de sange, mai degraba decat prin infectia tesutului cerebral de catre SARS-CoV-2.
De asemenea, ceea ce au descoperit cercetatorii in cadrul acestui studiu si are importanta cel putin egala, este ceea nu au vazut la nivelul celulelor cerebrale, si anume faptul ca virusul pare sa nu invadeze creierul. Aceste constatari sunt intrigante, deoarece exista dovezi bazate pe studii efectuate pe soareci care evidentiaza ca SARS-CoV-2 ar putea traversa bariera hemato-encefalica (o structura anatomica esentiala intre sange si creier cu rol de filtru care impiedica patrunderea in creier a unor substante nocive din sange).
Acest studiu recent facut de catre specialistii Institutului National de Sanatate din SUA a fost publicat pe 16 decembrie 2020 in revista stiintifica Nature Neuroscience. Cercetatorii au descoperit ca atunci cand se injecteaza intravenos la soarecii de laborator o subunitate din proteina virala S (proteina „spike” de pe suprafata virusului cu rol important in patrunderea acestuia in celula), aceasta dispare rapid din sange si patrunde cu usurinta in creier si in alte organe (splina, rinichi si ficat).
„Cercetarea arata ca proteina S1, care este proteina raspunzatoare pentru intrarea in celule a virusului SARS-CoV-2, poate traversa bariera hemato-encefalica la soareci si este un bun model pentru ceea ce acest virus produce la nivelul creierului si anume eliberarea de citochine care determina inflamatie si in consecinta neurotoxicitate. Proteinele virale pot fi nocive prin ele insele, nu este nevoie ca intreg virusul sa ajunga la nivelul creierului. Astfel incat, daca aceste proteine circula in sange si pot traversa bariera hemato-encefalica, pot cauza inflamatie la nivelul tesutului cerebral. Desi mecanismul observat la soareci nu inseamna ca se intampla si la oameni, este o observatie importanta care necesita studii suplimentare. Implicatiile clinice ale unor astfel de concluzii sunt faptul ca anticorpii care se formeaza la cei care au avut boala sau la cei care se vaccineaza sunt directionati impotriva proteinei S1” - a explicat conducatorul studiului, Dr. William A. Bank, Profesor de medicina la University of Washington School of Medicine, din Seattle, Washington.
In timp ce cercetatori asemeni Dr. Bank continua sa exploreze cum si de ce COVID-19 afecteaza creierul, alti neurologi se concentreaza asupra modului in care sa-i ajute pe pacienti sa faca fata simptomelor neurologice persistente.
„Aproximativ o treime din persoanele care sunt consultate in cadrul Centrului Post-COVID Mount Sinai din New York pentru LONG-COVID (o forma de COVID de „lunga durata” in care simptomele persista dupa 4 saptamani de boala) sunt tratate pentru probleme neurologice”, a mentionat dr. Allison Navis, coordonatorul centrului, medic neurolog specializat in tratarea complicatiilor unor boli infectioase la nivelul sistemului nervos central. Acesti pacienti au fost investigati cu o serie de teste, inclusiv RMN cerebral, pentru a se vedea daca exista o afectare a creierului care sa explice simptomele. „Majoritatea testelor sunt normale. Nu au fost evidentiate accidente vasculare cerebrale multiple mici. La pacientii tineri, evaluarea neuropsihologica nu a evidentiat deficite ale functiilor cognitive. In cazul pacientilor cu varste intre 50-70 de ani, desi astfel de modificari au existat, acestea nu corespund unui anumit profil particular. Unii pacienti au tulburari de memorie, altii deficit de atentie, iar cativa afectarea functiilor executive. Aceste manifestari neurologice ar putea fi explicate printr-un proces inflamator cerebral sau COVID-19 ar putea sa evidentieze ceva care era deja prezent anterior imbolnavirii. Altfel spus, COVID-19 nu cauzeaza neaparat simptomele neurologice, insa poate sa le inrautateasca.”
Ar putea sa dureze ani de zile pentru a intelege in totalitate ce se intampla la nivelul creierului ca urmare a bolii COVID-19. Intre timp, neurologii cauta modalitati de a-i ajuta pe pacientii cu LONG-COVID care au manifestari neurologice. Medicamente precum antidepresivele ar putea ameliora oboseala debilitanta, in timp ce beta blocantele ar putea reduce cefaleea. „Insa uneori, raspunsul poate fi mult mai simplu” - spune Dr. Navis. „A nu dormi suficient contribuie la „incetosirea” creierului. Daca somnul se amelioreaza, multe dintre simptomele neurologice se vor imbunatati” - a concluzionat Dr. Allison Navis.
Informatia din acest articol era corecta in momentul postarii. Datorita naturii fluide a pandemiei COVID-19, intelegerea stiintifica despre boala, precum si recomandarile si ghidurile de tratament s-ar putea sa se fi schimbat de la data publicarii originale.
*Informatia din acest articol era corecta in momentul postarii. Datorita naturii fluide a pandemiei COVID-19, intelegerea stiintifica despre boala, precum si recomandarile si ghidurile de tratament s-ar putea sa se fi schimbat de la data publicarii originale.
Surse de informatie:
www.directorsblog.nih.gov
www.medicalnewstoday.com
www.nature.com
www.heart.org
www.medscape.com
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer