În viața oricărei persoane pot apărea schimbări care să determine o pauză în parcursul profesional. De fapt, potrivit statisticilor, cam nouă din zece persoane experimentează, la un moment dat în viață, o asemenea pauză – fie că a fost voită, cu intenție, fie că a apărut într-un context de viață independent de voința lor (boală cronică, îngrijirea unui membru al familiei, pierderea locului de muncă și altele).
În multe dintre situații, reînceperea activității profesionale după o perioadă lungă în care o persoană s-a concentrat pe alte aspecte ale vieții nu este însoțită mereu de entuziasm sau, dacă entuziasmul există, poate fi umbrit de stări mai puțin plăcute și mai puțin mobilizatoare. Un asemenea eveniment, ca orice schimbare și ca orice ieșire din zona de confort, implică un efort de readaptare și, desigur, un oarecare stres.
"Într-o astfel de etapă, persoana poate experimenta anxietate și poate avea gânduri de tipul: <<Oare o să mă pot descurca? Cum voi găsi soluțiile potrivite? Dacă nu o să mă înțeleg cu noua echipă? Dacă am uitat să fac x lucru și nu mai știu cum să-l fac bine? >> etc. Astfel de gânduri sunt normale până la un punct. Însă ele nu trebuie lăsate să stăruie prea mult și să acapareze spațiul mental, pentru că vor ajunge să afecteze calitatea vieții – prin stări de oboseală, teamă persistentă, anxietate și chiar atacuri de panică, sentimente de izolare și de neputință, depresie, probleme de concentrare, tulburări de atenție – și, implicit, să saboteze activitatea profesională a acelei persoane", spune psihoterapeutul Alice Donea, din cadrul Clinicilor Oana Nicolau, parte a Rețelei Regina Maria.
Recomandări specifice pentru părinții care se întorc după concediul de creștere a copilului
Anxietatea de separare este o problemă cu care se pot confrunta atât părinții (mamele, în mod deosebit), cât și copiii după o perioadă de petrecut timp împreună, când adultul își încheie concediul și trebuie să revină la serviciu.
Ce este de recomandat într-o asemenea situație:
- pe măsură ce se apropie de final concediul, este indicat ca părintele să crească treptat timpul petrecut departe de copil;
- este important ca părintele să mențină un echilibru între viața personală și cea profesională prin crearea unui program realist de lucru și prin comunicarea limitelor atât angajatorului, cât și colegilor.
Stigmatizarea la revenirea în mediul de lucru este un fenomen cu care se pot confrunta mai ales tații care au ales să intre în concediu de creștere a copilului, mamele fiind cele care își iau, de obicei, acest tip de concediu.
Ce este de recomandat într-o asemenea situație:
- creșterea nivelului de încredere în sine prin practicarea, în timpul liber, a unor activități care să le confere o stare fizică și psihică bune. De exemplu, practicarea de sporturi și de activități în aer liber, cultivarea unor hobby-uri și, zi de zi, urmarea unui regim de viață echilibrat. De asemenea, în mediul de lucru, își pot cultiva încrederea de sine prin stabilirea unor limite sănătoase și prin crearea unor strategii de lucru obiective și realiste.
"Mai ales tații reveniți la muncă ar trebui să seteze unele limite, astfel încât să nu se simtă copleșiți de așteptările pe care top managementul și colegii le au de la ei. În general, se așteaptă de la bărbați să lucreze mult, să stea peste program, să performeze la un anumit nivel, să fie echilibrați, să aibă același timp de socializare ca înainte de a deveni părinți.
Dacă simt că le este afectată încrederea în sine, să se concentreze pe reconstruirea acesteia prin stabilirea unor obiective realizabile și aducându-și aminte de reușitele de dinaintea concediului", spune psihoterapeutul Alice Donea.
Recomandări în alte tipuri de pauză care pot surveni în activitate
După ,,concediul” de îngrijire a unei rude
Cum nu există un tip de concediu plătit de angajator pentru îngrijirea unei rude bolnave, alta decât copilul/copiii din întreținere, cei care decid să se dedice un timp îngrijirii părinților, de exemplu, se vor confrunta cu o pauză de activitate în CV-ul lor și, în cele mai multe cazuri, vor fi nevoiți să-și caute altceva de lucru. Însă acest tip de pauză nu ar avea de ce să le creeze emoții în ceea ce privește explicațiile pe care ar fi nevoie să le dea unor posibili angajatori, căci arată curaj și disponibilitatea de a-i ajuta pe alții, două ,,soft skilluri” (n. e. – aptitudini interumane) care sunt foarte apreciate în cazul anumitor joburi. De altfel, aceste aptitudini ar putea face departajarea față de alți candidați.
Tocmai de aceea, specialiștii în resurse umane le încurajează pe aceste persoane să-și prezinte situația cu demnitate la interviu, dar fără a intra în detalii medicale sau ce țin de familie.
De la capăt după o concediere
O pauză profesională ca urmare a încetării activității solicitate de angajator poate surveni din varii motive: de la restructurarea postului și închiderea companiei, până la concedierea pe motiv de incompetență sau de indisciplină. Reangajarea după o astfel de pauză poate fi ceva mai dificilă în unele situații, dar nu imposibilă, cu atât mai mult dacă persoana are grijă să țină pasul cu competențele cerute pentru postul pentru care aplică. Dincolo de asta, la interviul de angajare, cea mai bună abordare a motivului pentru care și-a pierdut locul de muncă anterior este sinceritatea, însă fără a complica discuția cu detalii inutile și interpretabile. În acest sens, specialiștii în resurse umane recomandă pregătirea cât mai atentă a răspunsurilor la chestiunile delicate.
În cazul persoanelor care au nevoie să-și refacă reputația profesională, o abordare de început, care poate deschide noi oportunități de colaborare este deschiderea pentru voluntariat și pentru a aplica pentru poziții sub nivelul lor de experiență.
Întoarcerea la program după 365 de zile de libertate profesională
Un an sabatic poate aduce mai multe beneficii: în principal, creștere personală și odihnă profundă, cu efect bun asupra motivației și creativității, precum și asupra capacității de concentrare și de atenție. Nu în ultimul rând, o perioadă prelungită de pauză profesională favorizează refacerea dinamicii familiale într-o direcție sănătoasă.
Dacă sunt folosite bine cele douăsprezece luni de libertate și este pus în aplicare un plan de dezvoltare a unor abilități necesare pentru un anumit tip de activitate profesională, persoana poate beneficia în următoarea perioadă de o propulsare în carieră, ca urmare a dezvoltării sale profesionale.
Pași pentru o adaptare cât mai rapidă și în echilibru cu nevoile proprii
- Înainte de toate, este important ca o persoană care a revenit în activitate să-și asume că trece printr-un proces care cere timp și să aibă toleranță față de eventualele greșeli pe care le-ar putea face în această perioadă de acomodare. De asemenea, ajută mult să abordeze noua experiență dintr-o perspectivă luminoasă, astfel încât să identifice și să aibă clare în minte toate acele aspecte benefice pe care le poate aduce în viața sa odată cu această schimbare.
- În cazul celor care se întorc pe același post sau în aceeași firmă/companie, perioada de readaptare înseamnă revenirea asupra informațiilor și procedurilor de lucru care au fost uitate sau, poate, schimbate între timp. În acest sens, poate fi necesară înscrierea la cursuri continue de formare și în alte forme de pregătire.
În cazul celor care încep un job într-un loc de muncă nouă, de obicei, se ocupă compania/firma de prezentarea responsabilităților și a modurilor în care acestea pot fi aduse la îndeplinire. Nu în ultimul rând, comunicarea cu managementul și cu colegii este foarte importantă, pentru (re)stabilirea relațiilor și pentru aducerea la zi în ceea ce privește noutățile. Întâlnirile cu aceștia reprezintă ocazii de a adresa întrebări de clarificare.
- Pe măsură ce-și reiau activitatea și duc la îndeplinire diferitele sarcini, este recomandat ca persoanele în perioadă de probă să ceară feedback de la manager/team leader, pentru a se asigura că procedura de lucru este cea dorită de aceștia.
- Pentru că, în perioada de readaptare, stresul va da târcoale oricât de bună ar fi atmosfera de lucru, atât ajutorul unui psihoterapeut, pentru suport psihologic, cât și socializarea cu prietenii și cu diverse persoane care au trecut prin experiențe similare sunt valoroase. Discuțiile cu aceștia ajută la integrarea noilor experiențe, impresii și trăiri.
Psihoterapia este și o bună modalitate de descoperi ghidat, cu ajutorul psihoterapeutului, resursele necesare întregului proces de adaptare.
De asemenea, în cadrul ședințelor de psihoterapie, persoana poate învăța cum să gestioneze aspectele provocatoare, cum să își facă un plan de acțiune și cum să rămână disciplinată în atingerea obiectivelor propuse.
În acest sens, psihoterapeutul îl poate ajuta pe cel în cauză să se concentreze pe obținerea unui bun management al timpului de lucru prin alcătuirea unor liste cu obiectivele de atins în perioada imediat următoare, prin alcătuirea cât mai bine structurată a unui program de lucru clar și prin gradarea sarcinilor de lucru și stabilirea unor deadlineuri realiste.
- Pentru a putea rămâne în echilibru, o persoană care este provocată de un job nou trebuie să mențină echilibrul dintre viața personală și cea profesională prin delimitarea timpului de lucru de timpul dedicat familiei și de cel pentru sine, prin setarea unor limite atât în ceea ce privește viața personală, cât și ceea ce privește viața profesională. De asemenea, este important ca persoana să-și susțină organismul prin urmarea unui regim de viață sănătos: să facă sport, să aibă un regim alimentar echilibrat, să respecte programul de somn.
Consultant de specialitate: psihoterapeut Alice Donea, cu formare în psihoterapia cognitiv-comportamentală și hipnoterapie, din cadrul Clinicilor ,,Oana Nicolau”
Surse bibliografice:
- https://www.indeed.com/career-advice