Competitia dintre bacteriile saprofite si cele patogene este atat o rivalitate pentru substratul nutritiv si oxigen, cat si una legata de receptorii celulari ai tesuturilor umane. Aproximativ 39 de bilioane de celule bacteriene se afla in microflora normala a unei persoane medii doar cu 30% mai mult decat numarul total de celule umane, care este de 30 de bilioane.
Vasta majoritate de specii bacteriene care traiesc in corpul uman sunt considerate ca fiind inofensive, datorita mecanismelor de aparare specifice organismului, precum este sistemul imunitar, dar unele pot indeplini roluri bine definite legate de imunitate, preventia infectiilor, a cancerului sau chiar mentinerea sanatatii mintale (microbiota intestinala). Speciile colonizatoare depind foarte mult de conditiile de mediu si de factorii gazda si, prin urmare, fluctueaza de la o suprafata la alta, in timp sau de la o persoana la alta.
Flora vaginala are un impact major asupra sanatatii femeii si, daca este insarcinata, asupra fatului si a nou-nascutului ei.
Joaca un rol cheie in prevenirea unui numar de boli urogenitale, cum ar fi vaginoza bacteriana, infectiile micotice, infectiile cu transmitere sexuala, infectiile tractului urinar si infectia cu HIV. Mai mult, cercetari recente arata ca perturbarile florei vaginale se asociaza cu infertilitatea feminina sau cu sanatatea fatului, dupa nasterea vaginala.
In ce consta flora vaginala?
Microflora vaginala este constituita in mod predominant (peste 95%) din bacilii Doderlein sau Lactobacilii. Ei previn infectiile patogene prin:
- Producerea de acid lactic si peroxid de hydrogen, mentinand un pH vaginal usor acid (in jur de 3,4-4,5)
- Producerea de compusi bacteriostatici si bactericizi care ucid bacteriile patogene
- Excluderea competitiva a altor specii endogene care prin inmultire ar putea domina asupra bacteriilor nepatogene.
Exista si alte bacterii care colonizeaza in mod obisnuit vaginul (5%) de tipul peptococilor, stafilococilor, streptococi, bacteroides, Corynebacterium, Peptostreptococi si altele, ciuperci, dar proportia lor este mult mai redusa, in conditii normale, deoarece mediul acid local este neprietenos pentru dezvoltarea lor.
Microflora vaginala este permanent expusa unor influente diverse, dar hormonii ovarieni joaca un rol vital in mentinerea florei vaginale normale in timpul perioadei de maturitate sexuala a vietii unei femei.
Nivelul de estrogeni variaza in cursul ciclului menstrual si favorizeaza dezvoltarea speciilor de lactobacili. Mecanismul consta in cresterea continutului de glicogen din celulele epiteliale vaginale, aflate sub influenta estrogenica. Glicogenul este descompus in monozaharide care sunt transformate de lactobacili in acid lactic.
La majoritatea femeilor aflate in postmenopauza, nivelul de estrogen scade si coloniile de lactobacilii se reduc fiind inlocuite de bacterii uropatogene. pH vaginal devine alcalin si favorizeaza infectiile si inflamatiile tractului genital feminin.
Modificarea florei vaginale se produce fie prin preluarea controlului de catre speciile endogene, al caror habitat natural este vaginul, fie prin actiunea unor microorganisme exogene, transmise prin contact sexual.
Consecintele dezechilibrului florei vaginale
Infectiile vaginale (vaginite) sunt cele mai frecvente motive pentru care femeile se adreseaza medicului. Neglijarea lor poate duce la propagarea infectiei spre etajele superioare ale tractului genital, afectand colul uterin (colpita sau cervicita), mucoasa uterina (endometrita), mucoasa trompelor uterine (salpingite) sau determinand boala inflamatorie pelvina.
Cele mai frecvente cauze ale vaginitei la femeile simptomatice sunt de natura bacteriana (40-45%), candidoza vaginala (20-25%) și trichomoniaza (15-20%); cu toate acestea, 7-72% dintre femeile cu vaginita pot ramâne nediagnosticate.
De fapt, pana la 75% dintre femei vor avea cel putin o infectie cu Candida in timpul vietii, iar 1 din 3 femei va experimenta vaginoza bacteriana. In timp ce aceste doua infectii au adesea simptome similare, exista cateva diferente usoare care va ajuta sa le deosebiti.
Vaginoza bacteriana (VB) este produsa prin dislocarea populatiei de lactobacili de catre alte bacterii anaerobe endogene, care se inmultesc necontrolat, cum ar fi in principal Gardnerella vaginalis.
Afectiunea este simptomatica doar la jumatate dintre femeile afectate. Poate produce nasterea prematura si un risc crescut de avort spontan, risc crescut de a dobandi infectii cu transmitere sexuala (ITS), in special herpes genital si HIV, precum si cu endometrita post-avort.
Secretia vaginala este alb-gri, fluida si are un miros caracteristic de peste, produs de descompunerea unor peptide in amine de tipul cadaverina, putresceina, etc.
Infectia cu Candida, la randul ei, este usor de recunoscut, leucoreea tipica de consistenta groasa, culoare alba si aspect branzos, nu lasa loc la multe indoieli in privinta etiologiei, in special daca survine dupa o cura de antibiotice.
Aproximativ 30%-35% dintre femeile cu probleme de infertilitate sunt afectate de modificari postinflamatorii ale tractului genital superior care interfereaza cu functia tubo-ovariana. Salpingita (inflamatia tubelor sau trompelor uterine) survine la 15% dintre femei. Dintre ele, 2,5% devin infertile si toate acestea rezulta din alterarea florei vaginale. Alti agenti patogeni precum Mycoplasma, Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae pot provoca infertilitate.
Compozitia ecosistemului vaginal nu este statica, expunerea la orice influente endogene si exogene provoaca fluctuatii semnificative ale florei vaginale.
Factori care perturba echilibrul florei vaginale
Multi factori pot perturba echilibrul natural al vaginului, iar daca actiunea lor este prea intensa, flora vaginala nu se mai poate adapta, ceea ce poate duce la o infectie vaginala. Reducerea numarului de lactobacili si modificarea pH-ului la valori de peste 4,4 favorizeaza infectiile vaginale.
Simptomele tipice constau in leucoree patologica (modificarea cantitatii, culorii, consistentei, aspectului, mirosului secretiei vaginale normale), prurit, iritatie locala, senzatia de arsura.
Fluctuatiile hormonale
Variatiile nivelurilor hormonale pot modifica mediul vaginal, determinand conditii care faciliteaza infectia. In timpul sarcinii si alaptarii, de exemplu, dar si in timp ce iei contraceptive orale, sunt intrunite conditii care pot favoriza infectiilor vaginale.
Un studiu a constatat ca femeile tind sa aiba niveluri de pH mai ridicate in timpul menopauzei (pH vaginal mediu de 5,3), in specia prin scaderea nivelului de estrogeni si a lactobaciilor.
Utilizarea de antibiotice
Antibioticele utilizate pentru a trata o infectie, cum ar fi amigdalita, pneumonia, cistitele sau furunculul, pot afecta si flora vaginala. Bacteriile „bune” (lactobacilii) pot fi, de asemenea, ucise de antibiotic, permitand astfel agentilor patogeni care cauzeaza boli (cum ar fi ciupercile) sa se raspandeasca fara nici o opozitie.
Dusuri vaginale
Unele femei folosesc dusurile vaginale, uneori cu otet sau bicarbonat de sodiu, deoarece considera ca este o masura de igiena intima care mentine vaginul foarte curat si elimina mirosurile neplacute. Nimic mai eronat. Aceste dusuri, inclusiv folosirea sapunului pentru igiena intima, a deodorantelor sau altor solutii antiseptice tind sa fie daunatoare si adesea agraveaza considerabil disconfortul. Bacteriile si ciupercile patogene nu pot fi eliminate cu dusurile vaginale, dar coloniile naturale de lactobacili pot fi decimate si mucoasa vaginala sufera iritatii severe.
Sistem imunitar slabit
Stresul, efortul mental, malnutritia, diabetul, echilibrul social precar, gripa si alte boli infectioase pot slabi toate apararea naturala a organismului in zona intima, ceea ce poate favoriza infectiile cu ciuperci sau bacterii cauzatoare de boli.
Fluidele corporale alcaline
Unele fluide care intra in contact cu vaginul au un ph alcalin.
Sangele este alcalin, are un pH de aproximativ 7,4. De fiecare data cand exista sange in vagin (de exemplu, de la menstruatie, metroragii, urme de sange dupa interventie chirurgicala), pH-ul din vagin se schimba la o valoare mai mare.
Prezenta tampoanelor intravaginale este riscanta, deoarece faciliteaza persistenta sangelui in vagin si poate determina vaginita cu stafilococ, o afectiune care poate avea o evolutie rapida spre febra, stare generala alterata si soc toxico septic.
Contacte sexuale neprotejate pot modifica flora vaginala, nu numai prin transmiterea unor agenti patogeni straini (inclusiv cei ai bolilor cu transmitere sexuala) dar sperma (sau lichidul seminal) este o substanta alcalina cu un nivel de pH intre 7,1 si 8, care permite mobilitatea spermatozoizilor.
Nasterea ocazioneaza prezenta in vagin a sangelui, lichidului amniotic sau lohiilor (secretiile vaginale dupa nastere), toate avand un pH bazic.
Acidul lactic produs de lactobacilii din vaginul sanatos echilibreaza in mod normal fluidele corporale alcaline, dar daca flora vaginala este slabita sau alterata, aceasta compensare este intarziata sau nu are loc.
Alti factori implicati in dezechilibrul florei vaginale:
- Fumatul
- Sauna sau piscina
- Imbracaminte sau lenjerie de corp sintetica sau stramta
- Dispozitivul intrauterin
Cum restabilim echilibrul florei vaginale?
Mentinerea echilibrului pH-ului vaginului este esentiala pentru a-l mentine sanatos. Un nivel de pH intre 3,4-4,5 poate ajuta la tinerea la distanta a infectiilor bacteriene si fungice. Cateva masuri te pot ajuta sa restabilesti echilibrul florei vaginale:
- Evita sapunurile dure si dusurile intravaginale: Sapunurile au, de obicei, un pH ridicat, iar utilizarea lor pentru curatarea zonei vaginale poate creste pH-ul vaginal. Cel mai bine este sa folosesti apa calda si un produs de curatare delicat pentru igiena intima externa, dar sa va abtineti de la a folosi sapun in interiorul vaginului.
- Probiotice: luarea zilnica a unui supliment probiotic vaginal fara prescriptie medicala poate ajuta la restabilirea bacteriilor bune de care ai nevoie. Daca iei antibiotice sau esti predispusa la infectii urinare recurente sau alte infectii vaginale, este o idee buna sa incluzi un probiotic vaginal in rutina zilnica. Unele alimente contin si probiotice, inclusiv iaurt, miso si kombucha.
- Schimbarea tampoanelor in mod regulat. Evita mentinerea tampoanelor prea mult timp, deoarece sangele bazic poate modifica pH-ul vaginal. Schimbarea frecventa a tampoanelor intravaginale, reduce, de asemenea, riscul de infectii bacteriene, inclusiv sindromul de soc toxic (SST).
- Folosirea barierei de protectie in timpul actului sexual. Folosirea de bariera de protectie, cum ar fi prezervativele, nu numai ca ajuta la prevenirea sarcinii si ITS, dar poate impiedica sperma si alte fluide sa afecteze nivelul pH-ului din vagin.
- Preparate pe baza de estrogen. Medicii pot prescrie, de asemenea, creme, cum ar fi crema cu estrogen, care pot ajuta la reducerea nivelului pH-ului vaginului.
- Preparate care contin acid lactic. Unele ovule sau creme pe baza de acid lactic pot modifica pH vaginal, favorizand dezvoltarea bacteriilor „bune”, a lactobacililor.
- Poarta lenjerie de corp din bumbac: tesaturile sintetice pot capta umezeala si pot crea un teren propice pentru bacterii care iti pot altera pH-ul.
- Consulta regulat ginecologul: o alta modalitate excelenta de a-ti mentine sanatatea vaginala este sa te programezi regulat la medicul ginecolog. Sunt utile, de asemenea, si testele la domiciliu care testeaza pH-ul vaginal pe baza de hartie de turnesol, in felul acesta vei sti daca te afli in zona „sigura” si te vei putea alarma daca nivelul pH vaginal vireaza spre marcajul alcalin.
Surse de informatie:
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.healthline.com
www.news-medical.net
www.verywellhealth.com
Text: Dr. Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor