Este bine-cunoscută ideea conform căreia creierul ar fi, de fapt, principalul nostru organ sexual și nu organele ce țin de aparatul reproducător, cum s-ar putea crede – deși, este adevărat, cele două, dorința sexuală și funcția reproducătoare, sunt interconectate.
Revenind la rolul principal al creierului în apariția dorinței sexuale, există numeroase cercetări științifice care indică faptul că măcar o parte a acestui organ adăpostit de cutia craniană intervine direct în apariția și reglarea acestei nevoi. Mai exact, hipotalamusul, o formațiune de masă cenușie din alcătuirea creierului, este punctul zero, punctul de ivire a dorinței sexuale. Din hipotalamus pornește comanda care ajunge la hipofiză, o altă structură din creier, numită și glandă pituitară, care descarcă hormonul eliberator al gonadotropinelor ce vizează ovarele, în cazul femeilor, și, respectiv, testiculele în cazul bărbaților.
Ovarele au două funcții: prima este de a produce ovule, iar cealaltă, de a secreta hormoni (estrogen și progesteron). La fel, testiculele produc spermatozoizi și testosteron.
,,Libidoul are ca bază anatomică și funcțională axul hipotalamo-hipofizo-gonadal (ovare si testicule), evident cu multiple conexiuni cu sistemul nervos central și este influențat de factori externi și de stimuli interni”, explică dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog în cadrul Policlinicii Regina Maria Perla.
Culisele hormonale ale dorinței sexuale
Principalii hormoni implicați în apariția și susținerea dorinței sexuale sunt estrogenul și testosteronul, așa-numiții hormoni sexuali. Ca toți hormonii, ei au rol de mesageri chimici, de substanțe care transmit comenzile date de creier. Sistemul endocrin al femeilor și cel al bărbaților produce atât estrogen, cât și testosteron, doar că în proporții diferite și în cantități din ce în ce mai mici pe măsură ce înaintează în vârstă.
,,La femei, ambele tipuri de hormoni, atât estrogeni, cât și androgeni, sunt implicați în apariția dorinței sexuale. Estradiolul este cel mai puternic dintre estrogeni, estrona este cea mai puțin potentă, iar estriolul este secretat în timpul sarcinii. Secreția de estrogeni variază, la femei, pe parcursul ciclului menstrual, atingând un maxim la momentul ovulației și al doilea vârf în ziua 21, alături de progesteron. În vreme ce estradiolul și testosteronul stimulează libidoul, progesteronul are efect inhibitor al acestuia.
În afară de testosteron, un hormon androgen important care se secretă la femei este dehidroepiandrosteronul (DHEA). Acesta, alături de DHEA-S (forma sulfatată a DHEA) și de androstendion, face parte din familia androgenilor secretați de glandele suprarenale. La fete, în anii de până la intrarea la pubertate, excesul de androgeni suprarenali poate avea ca efect o pubertate precoce heterosexuală. La femei, hipersecreția de androgeni suprarenali se manifestă prin acnee, hirsutism, alopecie, dismenoree, oligoovulație, anovulație, infertilitate, virilizare, ceea ce, cu siguranță, afectează și apetitul sexual.
În cazul bărbaților, fiecare dintre hormonii androgeni – DHEA, testosteron, dihidrotestosteron – sunt importanți în reglarea libidoului. Concentrația serică de DHEA începe să crească în jurul vârstei de 7-9 ani la băieți, respectiv la 6-7 ani la fete, continuând să crească până în jurul vârstei de 30 de ani, când la ambele sexe, maturitatea sexuală și libidoul ating niveluri ridicate. După această perioadă începe să scadă, ajungând ca, în jurul vârstei de 80 de ani, să atingă doar 20% din nivelul înregistrat la vârsta de 25 de ani.
Dihidrotestosteronul este un hormon steroid important în formarea imaginii de sine prin faptul că influențează formarea caracterelor sexuale secundare masculine, precum creşterea părului facial şi corporal şi îngroşarea vocii.
În ceea privește testosteronul, cel mai cunoscut dintre hormonii androgeni, secreția sa maximă are loc, la bărbați, în intervalul orar 6-8 dimineața, ceea ce explică libidoul crescut al bărbaților la primele ore ale dimineții”, explică medicul endocrinolog.
Etape în dezvoltare - apogeul și apusul vieții sexuale
Ca multe alte aspecte care țin de parcursul nostru prin viață, libidoul este o chestiune dinamică, care ține pasul cu schimbările prin care trece organismul nostru în diferitele etape de vârstă.
"Libidoul se dezvoltă progresiv, în consens cu maturizarea axului hipotalamo-hipofizo-gonadal. La fete, maturizarea acestui ax are loc la doi-patru ani de la menarhă, odată cu apariția ciclurilor ovulatorii. Ulterior, se consideră că apogeul vieții sexuale feminine este atins după 30 de ani, cu un maxim la 40 de ani. La băieți, există aceeași corelație cu dezvoltarea anatomică și maturizarea funcțională a sistemului mai sus amintit.
În cazul băieților, libidoul se dezvoltă precoce, atinge un apogeu la vârsta de 25-30 de ani. Libidoul bărbaților nu scade fiziologic odată cu vârsta, prin simplul fapt că ei nu au andropauză. Testiculele produc spermatozoizi la interval de 70 de zile, apărând o ușoară scădere fiziologică a acestui ciclu după vârsta de 70 de ani”, explică dr. Burlacu.
Dacă în cazul bărbaților nu are loc, propriu-zis, o prăbușire a secreției de hormoni sexuali, în cazul femeilor, profilul hormonal se schimbă semnificativ pe măsură ce se apropie de menopauză.
"În perioada de premenopauză și menopauză, libidoul scade progresiv și dramatic. Tranziția către menopauză este perioada în care funcțiile ovarului de secreție hormonală și de producere de foliculi scad progresiv pe parcursul a câțiva ani. Estrogenii – estradiolul, în principal, – sunt vitali pentru sănătatea fizică și psihică a femeii.
De altfel, există receptori estrogenici la nivelul majorității organelor și sistemelor. De aceea, scăderea progresivă a estrogenilor, cum are loc în menopauza fiziologică, sau brusc, cum are loc în menopauza indusă chirurgical, produc multiple simptome, printre care și reducerea libidoului”, mai explică medicul endocrinolog.
Mecanismele prin care schimbările produse în organism de menopauză diminuează dorința sexuală și afectează calitatea vieții sexuale pot fi multiple:
- modificările de la nivelul mucoasei urogenitale, manifestate prin uscăciune vaginală, reducerea elasticității și hidratării mucoasei vaginale, reducerea tonusului musculaturii planșeului pelvin etc.
- modificările de la nivelul sistemului nervos central, asociate cu depresie, apatie, anxietate;
- modificările secundare, ca urmare a agravării sau apariției diverselor boli respiratorii, cardiovasculare, metabolice, neoplazice, ginecologice etc.;
- diversele tratamente medicamentoase (antihipertensive, antidepresive etc.) prescrise pentru gestionarea afecțiunilor asociate menopauzei.
Alte contexte hormonale de perturbare a libidoului
- Afectarea hipotalamusului, hipofizei și gonadelor determină perturbări ale libidoului. ,,Cauze frecvente de insuficiență hipotalamo-hipofizară pot fi: tumorile, traumatismele, intervențiile chirurgicale, radioterapiile, cauzele inflamatorii sau infiltrative. Din aceste motive pot scădea hormonii tropi hipofizari LH și FSH, ceea ce determină, secundar, scăderea hormonilor estrogeni și androgeni”, spune dr. Antonela Burlacu.
- Afectarea glandelor suprarenale. ,,Atât hipercorticismul (sindromul Cushing endogen sau exogen, tumorile feminizante sau virilizante), cât și hipercorticismul – insuficiența cortico-suprarenală determină scăderea libidoului”, spune dr. Burlacu.
- Afectările glandei tiroide. ,,Cel mai frecvent, hipotiroidismul, dar și hipertiroidismul sau bolile autoimune afectează libidoul”, precizează endocrinologul.
- Insuficiențele gonadale primare – ovariană sau testiculară – de varii cauze: iatrogene, tumorale, inflamatorii, infiltrative, fiziologice.
- Toate bolile metabolice și de nutriție ce determină modificări ale homeostaziei interne – de exemplu, diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemiile etc.
De la dorință la comportamentul sexual
Bărbații și femeile prezintă diferențe în comportamentul sexual. Acest lucru indică faptul că circuitele neuronale din sistemul nervos central (SNC) care controlează comportamentul sexual diferă între sexe, deși modificările de comportament sunt influențate și de factori socioculturali și hormonali. Căci a fost demonstrat că, în cazul oamenilor, spre deosebire de animale, creierul controlează și reglează comportamentul sexual nu doar prin intermediul hormonilor, ci și în funcție de factori precum experiența personală și unele aspectele culturale.
Totuși, sub ce aspect își pun hormonii semnificativ amprenta și ce arată despre starea generală de funcționare a unei persoane producerea și exprimarea libidoului? O concluzie în ceea ce privește corelația dintre activitatea sistemului endocrin și producerea dorinței sexuale este modificarea pragului de excitabilitate erotică.
,,Aspectele hormonale, cum ar fi nivelurile de testosteron la bărbați și nivelurile de estrogen la femei, pot influența intensitatea dorinței sexuale. Dorința sexuală poate apărea într-o varietate de situații și contexte, de la interacțiuni romantice și intime până la stimularea vizuală sau auditivă. Aceasta este rezultatul unei combinații complexe de factori biologici, psihologici și sociali”, spune Oana Nicolau, psihoterapeut și psihosexolog în cadrul Clinicilor de psihoterapie ,,Oana Nicolau”, parte a Rețelei de sănătate Regina Maria.
Dincolo de îndeplinirea rolului său primordial, dorința sexuală poate fi o oglindă pentru reflectarea atât a stării generale de sănătate a unui individ, cât și a funcționalității unei relații de cuplu.
,,Instinctul sexual face parte din instinctele noastre primordiale (vezi piramida Maslow), dar nu este un instinct fără de care să nu putem trăi. Însă acest instinct se manifestă în corelație cu celelalte instincte ale noastre – de exemplu, atunci când ne este foame, sete, frig, ne simțim amenințați, suntem bolnavi, instinctul sexual scade. Așadar, prezența libidoului indică o stare bună de sănătate fizică și psihică, un semn al echilibrului nostru general”, spune dr. Antonela Burlacu.
Psihosexologul Oana Nicolau explică de ce menținerea atracției sexuale dintre partenerii de cuplu este un bun indicator al sănătății relației: ,,Existența și exprimarea dorinței sexuale pot semnala o stare generală bună de sănătate emoțională și o conexiune puternică cu partenerul. Acestea sunt, de obicei, indicatori ai unei relații de intimitate autentică, precum și a faptului că cei doi au încredere în ei înșiși și-și acceptă propria sexualitate.
Pe de altă parte, lipsa dorinței sexuale poate fi semnalul unor probleme de sănătate a partenerilor, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările hormonale sau expunerea la stres cronic ori al unor dificultăți în relație. Nu există o rețetă sau o cauză general valabilă, astfel că este important ca partenerii afectați să se adreseze unor specialiști pentru investigarea problemelor și pentru abordarea adecvată a acestora”.
Contexte emoționale care diminuează dorința partenerilor
- Stres și anxietate. Stresul cronic și anxietatea afectează dorința sexuală și dinamica partenerilor în cuplu. Persoanele copleșite de grijile zilnice sau preocupate excesiv de problemele pe rol nu mai au energie pentru altceva și își pot pierde interesul pentru aspectele erotice ale vieții de cuplu.
- Încredere scăzută în sine. O stimă de sine scăzută și raportarea negativă la propriul corp afectează dorința pentru relații sexuale a persoanei în cauză.
- Conflict și tensiuni relaționale. Neînțelegerile, certurile și tensiunile în relație pot diminua dorința sexuală. Dacă acestea sunt lăsate să se adâncească printr-o lipsă de implicare emoțională și printr-o slabă comunicare, se va crea între parteneri o distanță emoțională incompatibilă cu dorința de intimitate sexuală.
- Traume sau repetate experiențe negative de cuplu. Experiențele care asociază sexualitatea cu violența, durerea sau eșecul sabotează încrederea în posibilitatea găsirii unui partener potrivit și în dezvoltarea unei relații de cuplu.
- Depresie și tulburări de dispoziție. Persoanele care se confruntă cu depresie sau cu alte tulburări de dispoziție pot înregistra o scădere semnificativă a apetitului sexual. Aceste tulburări pot afecta motivația și bucuria implicării în activitățile obișnuite de cuplu.
Psihosexologul Oana Nicolau descrie premisele creării unui climat emoțional sănătos în cuplu: ,,Comunicarea deschisă, empatia, înțelegerea și susținerea reciprocă contribuie la crearea unei conexiuni intime. Într-un cuplu în care cei doi se simt pe deplin acceptați, respectați și înțeleși, dorința erotică are șanse mai mari să reziste si chiar să se dezvolte în timp. Este important ca partenerii să lucreze împreună pentru a menține această legătură emoțională pozitivă, iar atunci când simt că lucrurile încep să meargă într-o direcție nedorită, să acționeze cât mai repede, prin conversații și acțiuni concrete de restabilire a unei intimități sănătoase. Timpul de calitate petrecut împreună, cuvintele de apreciere și gesturile tandre, exprimarea gândurilor și sentimentelor sunt doar câteva dintre acțiunile prin care se poate suda o relație de cuplu”.
Alți factori care influențează interesul și disponibilitatea pentru aspectele erotismului și activității sexuale pot fi:
- Educația și valorile persoanei în cauză. Valorile culturale familiale și educația primită pot influența percepția asupra sexualității și pot crea norme sau tabuuri care pot afecta dorința și comportamentul sexual.
- Media și societatea. Imaginile sexuale prezente în mass-media, normele sociale și idealurile de frumusețe pot influența percepția despre sexualitate și despre propriul corp, ceea ce poate avea un impact asupra dorinței și deschiderii în plan sexual.
- Condițiile de mediu. ,,Expunerea la lumină solară reduce nivelul melatoninei și crește secreția de hormoni tropi hipofizari și, implicit, de hormoni sexuali feminini și masculini. De asemenea, sezonul cald și lumina solară stimulează secreția de endorfine, ce stimulează apetitul sexual”, precizează dr. Burlacu. De altfel, în sezonul cald, există un complex de factori psihologici și de mediu care cresc apetitul sexual: perioada de concedii și relaxarea aferentă acestora, precum și o serie de factori externi care alcătuiesc, în general, o atmosferă mai plăcută, ca de vacanță: soare din abundență și zile calde, călătoriile în aer liber, posibilitatea de a face plajă și de a înota în mare. De asemenea, o alimentație mai bogată în legume și în fructe decât în restul anului favorizează creșterea libidoului. În schimb, alimentația dezechilibrată sau dietele excesive la care pot apela unele femei sau o alimentație bogată în carbohidrați și grăsimi saturate, care apar mai ales în cazul bărbaților, sedentarismul sau, dimpotrivă, activitatea fizică excesivă, și consumul excesiv de alcool sunt factori care diminuează libidoul. Nu în ultimul rând, ,,tulburările somnului și stresul, în general, mai ales cel psihic, este un factor determinant pentru problemele de apetit sexual – la femei, libidoul are o componentă psihogenă mai pregnantă decât la bărbați”, mai spune dr. Burlacu.
- Unele tratamente medicamentoase. Medicația antidepresivă sau anxiolitică, excesul de inhibitori PDE, excesul de steroizi pot avea efect de inhibare a apetitului sexual.
Consultanți de specialitate: dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog în cadrul Policlinicii Perla și Oana Nicolau, psihoterapeut si psihosexolog în cadrul Clinicilor ,,Oana Nicolau”
Bibliografie:
- https://my.clevelandclinic.org
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
- https://cerebromente.org