Toate femeile se gandesc cel putin o data in cursul vietii la acel moment in care vor fi la menopauza. Dr. Alina Burlacu, medic primar endocrinolog care consulta in Policlinica Floreasca si Policlinica Perla, evidentiaza cele mai importante informatii despre menopauza.
Cum este definita menopauza
Menopauza inseamna incetarea functiei ovariene, atat de secretie a hormonilor sexuali feminini (estrogen si progesteron), cat si a functiei ovulatorii. Menopauza inseamna absenta timp de un an a menstrelor.
Menopauza apare prin ‘’consumarea’’ numarului de foliculi din ovare. Ne nastem cu un numar fix de foliculi primordiali, pierdem multi pana la pubertate, apoi, lunar, prin ovulatie. Asadar, avem genetic un numar diferit de foliculi si, prin urmare, varsta de instalare a menopauzei este variabila.
Cand apare menopauza
Varsta de debut se considera minim normal ca fiind 40 ani. Anterior acestei varste, se considera ca menopauza este prematura, iar patologia ei face subiect separat in endocrinologe si ginecologie.
Cazurile femeilor care au menstruatie si dupa 55 de ani sunt, de asemenea, de urmarit din cauza riscului de hiperplazie de endometru (mucoasa uterina) si a cancerului de san.
Cum apare menopauza
Menopauza poate aparea natural, insa si in urma unor interventii chirurgicale: cel mai cunoscut exemplu este indepartarea chirurgicala a uterului (histerectomie totala pentru fibrom uterin), histerectomie cu ovarectomie bilaterala pentru diverse patologii oncologice sau nononcologice. Menopauza se instaleaza si din cauze hormonale reversibile precum “castrarea chimica’’.
Menopauza se poate instala brusc (absenta menstrelor dintr-o data) sau progresiv (menstre rare, la 2 -3 luni, sau, dimpotriva, menstre mai dese, la 2-3 saptamani). Perioada de premenopauza se poate intinde pe o durata de 2-3 ani.
Recomandari generale
Pana la instalarea completa a menopauzei, contraceptia trebuie urmata prin protectie locala sau dispozitiv intrauterin daca exista anterior, intrucat exista inca risc de sarcina nedorita.
Osteoporoza apare progresiv, dar in primii ani de la menopauza se pierde rapid masa osoasa, deci trebuie luate masuri.
Plusul in greutate poate fi controlat prin dieta stricta si miscare fizica.
Este esential sa acordam atentie semnalelor pe care corpul ni le trimite, in special in ceea ce priveste menopauza, care nu este un capat de lume, ci mai degraba o noua etapa in viata unei femei. Desi aduce cu sine unele simptome neplacute, menopauza este un proces natural al corpului, iar durerile articulare, uscaciunea vaginala, bufeurile, tulburarile de somn sau schimbarile de dispozitie sunt doar cateva dintre semnalele pe care corpul ni le transmite pentru a ne spune ca traverseaza aceasta perioada de tranzitie.
Corpul nostru are un mod de a ne vorbi, iar simptomele menopauzei sunt mesaje importante pe care nu ar trebui sa le ignoram. Ascultandu-l, putem intelege mai bine nevoile sale si putem actiona in consecinta, cautand ajutor medical si ingrijire corespunzatoare pentru a ne mentine sanatatea si bunastarea.
Cum se manifesta menopauza
Simptomele si semnele frecvente sunt determinate de scaderea cantitatii de estrogeni (principalii hormoni feminini), cu efecte pe toate aparatele si sistemele:
- Modificari ale fanerelor (par, piele si unghii) - par uscat, fara stralucire, se rupe usor sau cade; unghii fragile si fara luciu, piele uscata si aspra, care necesita mai multa crema de hidratare
- Modificari la nivelul mucoaselor - uscaciune vaginala, dispareunie (jena la contactul sexual), usturime la mictiune cu infectie urinara supraadaugata, pierderi involuntare de urina la ras, stranut sau la efort cauzate de scaderea tonusului musculaturii pelvine si a detrusorului vezical
- Tesut adipos altfel distribuit – predominant abdominal si plus ponderal destul de important in anumite cazuri
- Edeme palpebrale si ale mainilor, adica “ochi umflati” dimineata, accentuarea pungilor si cearcanelor
- Dureri ale articulatiilor mici (maini si picioare), uneori cu redoare matinala, adica start mai greu in mobilizare
- Cresterea tensiunii arteriale, unele persoane devenind din hipotensive hipertensive (HTA de 140/95 mm Hg)
- Tulburari de somn - insomnie de adormire sau de trezire si somn de calitate proasta
- Schimbari de dispozitie, atitudine depresiva, plans facil, ganduri suicidare, scaderea stimei de sine, nervozitate, anxietate, atacuri de panica pana la declansarea unor patologii severe psihiatrice de tipul depresiei severe
- Bufeuri, caracterizate prin valuri de caldura – cresteri ale temperaturii centrale urmate de transpiratii profuze (in exces) cu durata de cateva secunde sau minute. Acestea se pot repeta de cateva ori pe zi sau pe ora. Se asociaza cu cresteri ale tensiunii arterile, ale pulsului, atac de panica, disconfort general
- Starea generala poate fi afectata, femeia acuzand oboseala, rau general, ameteli, chiar pierderi ale cunostintei, cefalee, crampe musculare, amorteala buzelor sau mainilor - un corolar de simptome ce pot confuza pacienta si chiar pe medic, in lipsa unei anamneze corecte si complete (istoricul pacientei)
Pe baza caror informatii se diagnosticheaza menopauza
In ceea ce priveste anamneza, este bine de stiut varsta la care mama, bunica, sora au avut menopauza – impact are si mostenirea genetica, de aceea trebuie mentionate la anamneza daca au fost cazuri de afectiuni oncogenitale, oncomamare sau osteoporoza. Este important de stiut varsta primei menstruatii, numarul de sarcini si greutatile la nastere, durata alaptarii si tipul de contraceptie folosita. O pacienta care vine la cabinet pentru una sau mai multe din aceste probleme trebuie abordata global, urmand un consult clinic general, pe aparate si sisteme. Cosultul endocrinologic in plus se orienteaza spre inspectia si palparea glandei tiroide si a sanilor.
Afectarea glandei tiroide in pre sau menopauza nu este deloc rara, dimpotriva, iar simptomele se pot confunda cu cele determinate de menopauza - sufocare, nod in gat, anxietate, transpiratii, nervozitate.
Sanii sunt iarasi un punct cheie in consult clinic – spre exemplu, aspectul areoleor mai depigmentat sugereaza un deficit mai veche de estrogeni, in timp ce prezenta pigmentarii normale si a “tonusului” mamar sugereaza inca o secretie de estrogeni. O secretie mamelonara sau o formatiune autopalpata sau depsitata de medic sunt urgente de investigat. Patologia mamara maligna este foarte frecventa in aceasta perioada a vietii femeii si, deci, se impune un screening sistematic si riguros.
Consultul ginecologic este obligatoriu la sase luni la orice femeie activa sexual, iar prevestirea menopauzei nu trebuie sa tina femeia departe de masa ginecologica, dimpotriva. Palparea bimanuala, consultul cu valve, examenul citologic Babes Papanicolau sunt absolut necesare.
Ce teste se fac la femeia la menopauza
Panelul uzual de screnning: hemoleucograma, profil lipidic, glicemie, transaminaze, functie renala, inclusiv sumar de urina. In cazuri de tulburari de preclimax, se dozeaza nivelul hormonilor sexuali (estrogeni, progesteron) si al gonadotropilor (FSH, LH, prolactina).
Incheierea functiei ovariene este indicata de FSH si LH cu valori mari, peste 70-100, si de valorile scazute ale estrogenilor. Daca inca sunt estrogeni prezenti, in functie de dorinta pacientei, se pot administra per os derivate progesteronice pentru mentinerea mestruatiei inca un timp.
Se dozeaza si hormonii tiroidieni si anticorpii pentru depistarea unei afectiuni tiroidiene –foarte frecvent autoimune.
Imagistica indicata unei paciente cu tulburari de preclimax sau climax deja instalat (adica lipsa menstrelor timp de un an) consta in mamografie si sau ecografie mamara bilaterala, ecografie utero-ovariana transvaginala si, eventual, ecografie tiroidiana.
Ecografia transvaginala poate arata absenta sau diminuarea numarului de foliculi ovarieni, aspectul uterului (grosimea endometrului - hiperplazic sau atrofic) si posibile patologii asociate.
Mamografia este indicata de obicei ca screening al cancerului de san dupa 40 de ani, mai ales persoanelor cu sanii mari, in asociere cu ecografia de san. Se poate face mamografie si anterior acestei varste in caz de modifcari importante ale ecografiei sau a unei ereditati semnificative de cancer de san.