Investigarea prin testul ECG de efort oferă informații valoroase despre funcționarea sistemului cardiovascular în condiții de efort, care fiind semnificativ diferită față de cea în condiții de repaus, poate dezvălui afecțiuni cardiace altfel insesizabile. Iar dacă este descoperită vreo anomalie de funcționare, situația poate fi privită ca o șansă de a începe un tratament precoce, înainte ca lucrurile să se complice și să fie nevoie de măsuri terapeutice radicale.
În ce condiții este recomandat un test ECG de efort?
Această investigație este recomandată, în principal, pentru două categorii de persoane: celor care acuză dureri în piept, în special dacă acestea apar la efort fizic și celor care se confruntă cu dureri toracice specifice pentru o angină pectorală, prezentând totodată și factori de risc coronarian, precum fumat, obezitate (în special dacă grăsimea este localizată în jurul abdomenului), diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială și cu atât mai mult dacă există o expunere constantă la stres.
Alte categorii de persoane care au nevoie de o investigare a funcțiilor cardiace în condiții de efort sunt:
- persoanele hipertensive, pentru evaluarea eficienței tratamentului;
- chiar dacă nu au simptome ce pot sugera o problemă cardiovasculară, persoanele cu istoric cardiologic în familie, care prezintă factori de risc precum fumatul, obezitatea (în special dacă grăsimea este localizată în jurul abdomenului), diabetul zaharat, dislipidemia, hipertensiunea arterială;
- persoanele cu risc cardiac care urmează să facă intervenții chirurgicale pentru a stabili riscul perioperator și anestezic;
- persoanele suspecte sau diagnosticate cu tulburări de ritm și de conducere electrică la nivelul inimii;
- persoanele cu probleme cardiace structurale, pentru a evalua răspunsul la efort fizic;
- persoanele care au avut o intervenție de revascularizare miocardică prin bypass aorto-coronarian sau prin angioplastie coronariană percutană transluminală – în general, în primele 12 luni după intervenția chirurgicală;
- sportivii (profesioniști sau amatori), piloții, șoferii, pentru evaluarea stării de sănătate din punct de vedere cardiologic. Aici se încadrează inclusiv persoanele sedentare care intenționează să înceapă un program de exerciții fizice solicitante – femeile după vârsta de 40 de ani și bărbații după vârsta de 50 de ani.
Ce pregătiri sunt necesare înaintea testului?
- Este necesar ca persoana care va face testul să facă înainte o ecografie cardiacă
- Testul va fi efectuat după cel puțin trei ore de repaus alimentar;
- Cafeaua, băuturile alcoolice, cele care conțin cofeină sau „energizante” sunt contraindicate în ziua testului;
- Nu se va fuma cu cel puțin două ore înainte și după efectuarea testului;
- Medicamentele vor fi luate în funcție de indicația medicului curant, uneori fiind necesar ca măcar în ziua realizării testului să fie întrerupt tratamentul. „Persoanele care fac tratament cu medicamente care conțin următoarele substanțe active: metoprolol, nebivolol, atenolol, bisoprolol, propranolol, diltiazem, verapamil, ivabradină trebuie să întrerupă administrarea medicamentelor cu cel puțin 48 de ore înainte de test”, spune dr. Igor Bălan, medic specialist medicină internă, Spitalul Euroclinic, parte a Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA;
- Nu în ultimul rând, pe durata testării, atât bărbații, cât și femeile trebuie să poarte haine (neapărat pantaloni scurți) și încălțări lejere, de genul celor sportive. În plus, bărbații se vor pregăti pentru atașarea electrozilor prin raderea părului de pe piept.
Cum se realizează testul ECG de efort și ce durată are?
Durata unui test de efort este de aproximativ 15 minute. Testul începe prin măsurarea, în stare de repaus, a frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale. De asemenea, se efectuează un ECG de repaus, pentru comparație. Ulterior se aplică pe corp zece electrozi, care sunt conectați la un aparat ECG ce monitorizează activitatea electrică a inimii. Urmând un protocol bine stabilit, persoana este rugată să meargă întâi în pas lejer pe banda de alergat, apoi în pas alergător, crescând gradual nivelul de efort până la alergarea în pantă. Testul de efort se încheie când se atinge nivelul de 85-90% din nivelul maxim individual calculat.
Dacă până la atingerea acestui prag nu au fost identificate, pe electrocardiogramă, modificări sugestive, se poate exclude, de principiu, o boală cardiovasculară. Însă, dacă pe durata desfășurării testului de efort apar simptome precum durerea anginoasă, vertijul, dispneea, asociate cu scăderea sau cu creșterea excesivă a tensiunii arteriale sau a frecvenței cardiace, cu apariția tulburărilor de ritm cardiac, procesul va fi oprit. La fel se va întâmpla și dacă persoana investigată nu mai poate rezista la creșterea efortului, deși nu apar modificări ECG sau simptome sugestive.
„În funcție de modificările decelate în timpul efortului fizic și în perioada de recuperare, se va stabili dacă testul de efort s-a desfășurat normal (rezultat negativ – comportament normal al cordului în timpul efortului) sau dacă s-a obținut un rezultat anormal (rezultat pozitiv, cel mai adesea sugestiv pentru o boală care afectează vasele inimii – boală coronariană). În condițiile atingerii unei frecvențe cardiace sub 85% din cea maximală, rezultatul este considerat neconcludent (frecvența cardiacă - țintă este de 220, în funcție de vârsta pacientului)”, spune dr. Igor Bălan, medic specialist medicină internă, în cadrul Spitalului Euroclinic, parte a Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA
Există condiții în care nu se poate efectua testul?
Este contraindicată efectuarea testului ECG de efort la mai puțin de două-trei săptămâni de la debutul unei viroze (răceală, guturai, gripă) sau în alte contexte care pot determina o afectare inflamatorie a inimii, care este ascunsă în stare de repaus, dar care în timpul efortului sau ulterior acestuia, să ducă la apariția unor tulburări severe de ritm cardiac sau a insuficienței cardiace acute. De asemenea, „testul de efort se adresează doar pacienților stabili și nu se efectuează niciodată în condițiile unei afecțiuni cardiace acute”, spune dr. Igor Bălan.
Cât de concludent este testul?
Este important să se aibă în vedere faptul că un rezultat negativ obținut în urma testului ECG de efort nu exclude 100% o boală coronariană. „Sensibilitatea testului este de 40-50%, ceea ce înseamnă că acest test va detecta în jur de 40-50 % din pacienții cu boală coronariană care fac această investigație. Iar pentru că specificitatea testului este de 85-90%, va clasifica corect pacienții ca fiind sănătoși în 85-90% din cazuri. Dacă se menține o suspiciune înaltă de boală coronariană, este indicat să se facă suplimentar o serie de investigații imagistice: scintigrafie miocardică, angiotomografie computerizată coronariană și coronarografie”, mai spune medicul.
Consultant științific: dr. Igor Bălan, medic specialist medicină internă, în cadrul Spitalului Euroclinic, parte a Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA