Cancerul colorectal poate fi vindecat daca este depistat precoce

Celulele normale ale colonului si rectului pot avea uneori o crestere anormala ducand la aparitia de polipi, formatiuni benigne care insa se pot transforma ulterior in cancer. Cele mai multe tipuri de cancer colorectal incep cu o excrescenta aparuta in mucoasa colonului sau rectului, numita polip. Unele tipuri de polipi pot evolua in cancer pe parcursul mai multor ani, insa nu toate tipurile de polipi se transforma in cancer. 

Exista doua tipuri principale de polipi:

• Polipi adenomatosi (adenoame) – adenoamele adesea se transforma in cancer, motiv pentru care sunt considerate a fi o stare precanceroasa
• Polipi hiperplazici si polipi inflamatorii – apar mai frecvent, dar, in general, nu sunt considerati o afectiune pre-canceroasa

O alta afectiune pre-canceroasa este displazia - o zona dintr-un polip sau din mucoasa colonului sau rectului in care celulele sunt anormale, insa nu arata asemenea celulelor canceroase.

In cazul in care cancerul se formeaza intr-un polip, afectiunea se poate dezvolta, in cele din urma, in peretele colonului sau rectului, care este format din mai multe straturi. Cancerul colorectal incepe in stratul intern (mucoasa) si se poate raspandi in unele sau toate celelalte straturi. Atunci cand celulele canceroase sunt localizate in peretele colonului sau al rectului, ele se pot apoi raspandi in vasele sanguine sau in vasele limfatice - canale mici care transporta deseuri si lichide. De acolo, boala poate invada ganglionii limfatici din apropiere sau alte organe ale corpului (ficat, plamani, creier).

Tipuri de cancer colorectal

Adenocarcinoamele reprezinta mai mult de 95% din cazurile de cancer colorectal. Aceste tipuri de cancer incep in celulele din glandele care produc mucus pentru a lubrifia interiorul colonului si rectului. 

Alte tipuri, mai putin frecvente, de tumori sunt:

• Tumorile carcinoide incep in celulele speciale care produc hormoni din intestin
• Tumorile stromale gastrointestinale (GIST) pornesc de la celule speciale din peretele colonului numite celulele interstitiale ale lui Cajal. Unele dintre acestea sunt non-canceroase (benigne). In mod obisnuit se gasesc oriunde in tractul digestiv, mai putin in colon. 
• Limfoamele sunt cancere care apar in celulele sistemului imunitar si care de obicei incep in ganglionii limfatici, dar care pot aparea si in colon, rect sau alte organe.
• Sarcoamele pot aparea in vase de sange, stratul muscular sau alte tesuturi conjunctive din peretele colonului si rectului. Sarcoamele de colon sau rect sunt, insa, rare.

Cauzele cancerului colorectal

In general, cancerul este cauzat de una sau mai multe mutatii genetice (defecte), care activeaza oncogenele si dezactiveaza genele tumorale supresoare. De obicei, sunt necesare modificari in mai multe gene diferite pentru a conduce la cancer colorectal. 

Exista o serie de factori care pot creste riscul unei persoane de cancer colorectal. Prin factori de risc se intelege acei factori care influenteaza probabilitatea de a dezvolta o boala, cum ar fi cancerul. Fiecare tip de cancer are o serie de factori de risc. Exista doua tipuri principale de factori de risc: care pot fi modificati (ex. fumatul, alimentatia) si factori care nu pot fi schimbati, cum ar fi varsta sau antecedentele familiale ale unei persoane. 

Avand unul sau mai multi factori de risc nu inseamna insa ca te vei imbolnavi. Pe de alta parte, pot exista persoane care fac cancer fara a avea vreun factor de risc cunoscut. Oamenii de stiinta sustin ca mai multi factori legati de stilul de viata cresc riscul de cancer colorectal. De fapt, legaturile dintre dieta, greutate si exercitiile fizice si riscul de cancer sunt unele dintre cele mai puternice pentru orice tip de cancer.

Factori de risc pentru cancer colorectal care pot fi modificati: 

• Obezitatea si supraponderea 
• Lipsa de activitate fizica
• Anumite tipuri de diete. O dieta bogata in carne rosie (carnea de vita, porc, miel sau ficat) si carne procesata (mezeluri, hot-dog) poate creste riscul de cancer colorectal. In ceea ce priveste carnea gatita la temperaturi foarte ridicate se crede ca aceasta ar putea creste riscul de cancer, insa nu este clar cat de mult creste riscul de cancer colorectal. In schimb, dietele bogate in legume, fructe si cereale integrale sunt factori de risc protectiv pentru cancerul colorectal.
• Fumatul
• Consumul excesiv de alcool

Factori de risc care nu pot fi modificati:

• Varsta - sansele de a dezvolta cancer colorectal cresc semnificativ dupa implinirea varstei de 50 de ani
• Istoricul personal de polipi colorectali sau cancer colorectal – daca ai avut sau ai polipi adenomatosi (adenoame) ai un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal. Daca ai avut in trecut cancer colorectal si acesta a fost complet eliminat, ai sanse mai mari de a dezvolta un nou cancer in alte zone ale colonului si rectului. Sansele ca acest lucru sa se intample sunt cu atat mai mari cu cat ai fost diagnosticat prima oara in tinerete.
• Antecedente familiale de cancer colorectal sau polipi adenomatosi - persoane care au rude de gradul unu (parinti, frati, copii) diagnosticati cu cancer colorectal. Riscul este chiar mai mare la persoanele cu rude diagnosticate atunci cand aveau mai putin de 45 de ani. Statisticile arata ca una din 5 persoane care dezvolta cancer colorectal are alti membri ai familiei care au fost afectati de aceasta boala. Daca ai rude cu polipi adenomatosi sau cancer colorectal discuta cu medicul deoarece este posibil sa fie nevoie sa incepi screeningul inainte de varsta de 50 de ani.
• Boala inflamatorie intestinala, cum ar fi colita ulcerohemoragica sau boala Crohn - boala inflamatorie intestinala este diferita de sindromul de colon iritabil, care nu creste riscul pentru cancerul colorectal
• Sindroame genetice cum ar fi sindromul Lynch (cancerul colorectal ereditar nonpolipozic), polipoza adenomatoasa familiala, sindromul Gardner (un tip de polipoza adenomatoasa familiala), sindromul Turcoat (o afectiune rara ce combina polipoza adenomatoasa familiala si tumori maligne ale sistemului nervos central), sindromul Peutz-Jeghers (afectiune rara caracterizata prin prezenta unui tip special de polipi - polipii intestinali hamartomatosi), polipoza asociata mutatiei genei MUTYH (persoanele cu acest sindrom dezvolta polipi la nivelul colonului, care devin cancerosi daca nu se elimina colonul) – statisticile arata ca un procent de 5-10% dintre persoanele care dezvolta cancer colorectal mostenesc diferite mutatii genetice care conduc la cancer
• Rasa si etnia. Afro-americanii au cel mai mare risc de cancer colorectal din toate grupurile etnice din Statele Unite ale Americii, iar evreii de origine est-europeana (evreii Ashkenazi) au unul dintre cele mai mari riscuri de cancer colorectal din lume 
• Diabetul zaharat de tip 2

Simptomatologia cancerului colorectal:

• Tulburari de tranzit, cum ar fi diaree, constipatie sau ingustarea scaunului, care dureaza mai mult de cateva zile
• Sange in scaun si sangerare rectala
• Senzatie de balonare
• Crampe sau dureri abdominale (durere de burta)
• Senzatie de oboseala ca urmare a anemiei
• Scadere semnificativa in greutate, neintentionata

Adesea, cancerele colorectale se manifesta prin sangerari in tractul digestiv. Uneori, aceste sangerari pot sau nu pot fi vizibile in scaun sau pot inchide culoarea scaunului. Insa, in timp, pierderea de sange se acumuleaza si poate duce la un numar scazut de celule sanguine rosii, provocand anemie. Astfel, in anumite cazuri, primul semn al cancerului colorectal este un test de sange care arata un numar scazut de celule rosii din sange. 

Cele mai multe dintre semnele si simptomele de mai sus pot indica si alte afectiuni, cum ar fi infectii, hemoroizi sau sindrom de colon iritabil. Cu toate acestea, daca observi oricare dintre aceste semne, mergi la medic. Este bine sa depistezi cauza si sa o tratezi cat mai repede.

Afla care este riscul de a suferi de cancer de colon

Daca raspunzi afirmativ doar la o singura intrebare, este posibil sa ti se recomande efectuarea unei colonoscopii. Screeningul reprezinta cea mai buna preventie, colonoscopia dupa varsta de 50 de ani ar trebui sa fie obligatorie.

• In familia ta au fost diagnosticate persone cu polipi colonici sau cancer de colon?
• Ai fost diagnosticat in trecut cu polipi colonici sau cancer de colon?
• Suferi de o boala inflamatorie cronica intestinala (colita ulcerativa, boala Crohn)?
• Ai peste 40 ani si ai observat prezenta sangelui pe hartia de toaleta?
• Ai peste 40 ani si ai constatat modificari ale tranzitului intestinal persistente (diaree, constipatie, balonari)?
• Suferi de dureri abdominale recente, prelungite, de cauza neprecizata?
• Ai descoperit de curand ca suferi de o anemie prin lipsa de fier, fara cauza aparenta?

Diagnosticul cancerului colorectal 

Odata ajuns la medicul proctolog, gastroenterolog sau un medic cu experienta in chirurgia colorectala, vei fi supus unei evaluari amanuntite. In timpul consultului medical este recomandat sa-i comunici medicului daca ai sau ai avut rude diagnosticate cu aceasta afectiune sau cu polipi colorectali. Ulterior, medicul va recomanda una sau mai multe dintre urmatoarele investigatii:

• Teste de sange, precum: hemoleucograma completa, analiza enzimelor sanguine, pentru evaluarea numarului de transaminaze, factori tumorali
• Examen digital rectal. In timpul acestui examen, medicul introduce in anusul pacientului degetul imbracat in manusa si lubrefiat, pentru a evalua eventualele leziuni anale sau rectale atipice, tonusul sfincterian, etc
• Colonoscopie. Aceasta investigatie este considerata standardul de aur in depistarea cancerului colorectal si presupune examinarea intregului colon si a rectului cu un colonoscop. Daca in timpul investigatiei este depistata o leziune suspecta, o mica portiune din aceasta este prelevata pentru biopsie. In anumite cazuri, medicul poate recomanda realizarea unei colonoscopii virtuale sau a unei tomografii computerizate (CT) la nivelul colonului - colono-CT. Se recomanda pentru a evalua extinderea cancerului la nivelul plamanilor si/sau a ficatului 
• Rezonanta magnetica (RMN). Aceasta investigatie se realizeaza la nivelul pelvisului, pentru a evalua extensia unei leziunii rectale in tesuturile invecinate sau eventualii ganglioni pelvini suspecti.

In numeroase cazuri, medicii curanti pot recomanda inlcuisv realizarea testarii genetice, pentru a stabili predispozitia de cancer ereditar. In cadrul laboratoarelor Genetic Center, parte a Retelei de Sanatate REGINA MARIA, efectuam urmatoarele testari genetice:

• Panel compus din 23 de gene implicate in cancerul de san, ovar, uter, endometru
• Panel compus din 32 de gene implicate in cancerul de san, ovar, uter, endometru, colon, ficat, rinichi, pancreas.

Panelul cel mai potrivit pentru fiecare pacient in parte se alege in urma unei discutii cu medicul genetician.

Screeningul pentru cancerul colorectal

Cancerul colorectal are un prognostic mai bun daca este diagnosticat precoce. Screeningul reprezinta cea mai buna preventie, iar colonoscopia dupa varsta de 50 de ani ar trebui sa fie obligatorie. Societatea Americana de Gastroenterologie recomanda colonoscopia ca metoda preferentiala de screening si preventie a cancerului colorectal. Screeningul trebuie initiat, atat la barbati, cat si la femei, incepand cu varsta de 50 ani si trebuie continuat pana la 70-80 ani. 

Metode de screening si detectie pentru cancerul colorectal:

• Colonoscopia – la fiecare 10 ani
• Sigmoidoscopia – la fiecare 5 ani
• Irigografia – la fiecare 5 ani
• Colonoscopia virtuala- la fiecare 5 ani 
• Determinarea sangerarilor oculte din materii fecale (FOBT) – la fiecare 1 an
• Determinarea sangerarilor oculte din materii fecale prin metoda imunologica (FIT) – la fiecare 1 an 
• Test ADN din materiile fecale – la fiecare 3 ani

Persoanele candidate pentru acest screening vor primi informaţii adecvate legate de riscurile şi de beneficiile variatelor proceduri de screening existente.

Cancerul colorectal poate fi depistat in stadii diferite

Stadiul unui cancer colorectal descrie extinderea afectiunii in organism. Este unul dintre cei mai importanti factori in stabilirea celei mai eficiente metode de tratament si in determinarea reusitei terapeutice. Stadiul unui cancerul colorectal se stabileste in functie de:

• Raspandirea cancerului in peretele intestinului
• Invadarea structurilor din apropiere
• Extinderea la ganglionii limfatici din apropiere si la organele indepartate

Stadiile cancerului colorectal:

• Stadiul 0, cunoscut si sub denumirea de carcinom in situ - cancerul este depistat in faza incipenta, limitandu-se la nivelul mucoasei 
• Stadiul I – cancerul invadeaza submucoasa sau stratul muscular
• Stadiul IIA – cancerul invadeaza stratul muscular, pana in tesuturile invecinate din spatiul intraperitoneal
• Stadiul IIB – tumora se extinde la peritoneul visceral, adica invadeaza organe sau structuri din spatiul intraperitoneal
• Stadiul IIIA – cancerul invadeaza stratul muscular si se raspandeste la 1-3 ganglioni limfatici; deja in statiul III apar metastazele
• Stadiul IIIB – cancerul invadeaza peritoneul visceral sau organele invecinate si se raspandeste la 1-3 ganglioni limfatici
• Stadiul IIIC – tumora se raspandeste la 4 sau mai multi ganglioni limfatici
• Stadiul IV, cunoscut si sub denumirea de cancer avansat – tumora se raspandeste la organe indepartate

Tratamentul cancerului colorectal

Cazurile de cancer colorectal trebuie analizate in cadrul unei echipe multidisciplinare sau in cadrul unui consiliu de tumori (Tumor Board). Decizia terapeutica este luata in functie de tipul cancerului si de gradul de raspandire in organism. De cele mai multe ori, tratamentul consta intr-o combinatie de mai multe metode, precum chirurgie, radioterapie si chimioterapie. 

Cazurile curente de neoplazii colorectale sunt discutate si analizate saptamanal de comisiile de tumori colorectale (Tumor board) care isi desfasoara activitatea in Centrul de Excelenta in Chirurgia Colorectala din Ponderas Academic Hospital, coordonat de sef. de lucrari Victor Tomulescu, chirurg de excelenta in chirurgia colorectala si prof. univ.dr. Catalin Copaescu, chirurg de excelenta in chirurgia colorectala si in cadrul Programului de Cancer Colorectal din Spitalul Euroclinic, coordonat de dr. Bogdan Barta, medic primar Chirurgie generala si seful sectiei Chirurgie generala a Spitalului Euroclinic. Scopul acestor conferinte este de a determina modalitatea optima de tratament pentru fiecare pacient cu cancer de colon sau rect. Echipa multidisciplinara de specialisti – chirurgi colorectali, oncologi, gastroenterologi, imagisti, anatomopatologi, radioterapeuti si medici geneticieni – stabileste pentru fiecare pacient in parte cea mai adecvata modalitate de tratament pentru obtinerea celui mai bun rezultat si urmareste atent pe termen lung evolutia pacientului.

Toate optiunile de tratament vor fi detaliate in discutiile dintre chirurg si oncologul medical si pacient si persoanele apropiate acestuia (cu permisiunea pacientului), orice decizie medicala fiind luata numai dupa informarea acestora si de comun acord.

Tratamentul chirurgical 

In cazul cancerului de colon, cea mai mare sansa de tratare se obtine prin interventia chirurgicala al carei scop este de a rezeca portiunea de colon unde a aparut cancerul impreuna cu vascularizatia si ganglionii limfatici adiacenti.

Tratamentul chirurgical adecvat si precoce combinat cu chimioterapia atunci cand este necesara ofera cea mai buna sansa de vindecare in cancerul de colon si rect. Cu cat cancerul este detectat mai timpuriu, cu atat sansele de vindecare cresc. In stadiile incipiente, sansa de vindecare depaseste 90%, iar in stadiile mai avansate este sub 50%.

Exista diferite tipuri de interventii chirurgicale in functie de localizarea cancerului:

• Hemicolectomia dreapta in care se elimina partea dreapta a colonului impreuna cu apendicele cecal, refacandu-se ulterior continuitatea tractului digestiv prin legarea (anastomoza) intestinului subtire la colon
• Hemicolectomia stanga in care se excizeaza partea stanga a colonului, cu refacerea continuitatii tractului digestiv prin legarea colonului la rect
• Colectomia subtotala in care se excizeaza intregul colon si se reface continuitatea tractului digestiv prin legarea intestinului subtire la rect
• Rezectia anterioara de rect in care se excizeaza o portiune din rectul superior si din colonul stang si se reface continuitatea tractului digestiv prin legarea colonului la rect
• Rezectia abdominoperineala a rectului (amputatia de rect) se efectueaza in situatiile in care cancerul este situat pe portiunea inferioara a rectului, aproape de canalul anal si interventia chirurgicala nu poate fi efectuata fara a afecta muschiul care controleaza retentia materiilor fecale (sfincterul anal). Afectarea acestuia determina pierderea necontrolata de materii fecale. In aceste circumstante, este mai bine ca intregul rect sa fie excizat si sa se efectueze o colostoma, o deschidere artificiala a colonului la nivelul peretelui abdominal.

Interventiile chirurgicale pot fi efectuate clasic sau laparoscopic, iar alegerea tipului de interventie chirurgicala depinde de fiecare caz in parte.

Radioterapia

Unele cancere rectale beneficiaza de un tratament radioterapic preoperator. Acesta face interventia chirurgicala posibila in conditii mai bune si previne reaparitia cancerului local. 

In conditiile in care este recomandat un tratament radioterapic modalitatile de efectuare, durata acestuia, intervalul de timp in care poate fi efectuat pana la realizarea interventiei chirurgicale vor fi discutate cu oncologul care se va ocupa de caz.

Chimioterapia

Poate fi recomandata cu scopul de a consolida tratamentul chirurgical, dupa refacerea postoperatorie, in urma evaluarii anatomopatologice a leziunii excizate. Decizia este luata in functie de stadiul cancerului si de starea generala a pacientului. 

Tratamentul chimioterapic este intotdeauna realizat sub indrumarea unui medic oncolog. 

Terapia biologica tintita

Pe masura ce oamenii de stiinta au aflat mai multe informatii despre mutatiile genetice si schimbarile de la nivelul celulelor care declanseaza cancerul, a aparut o noua categorie de medicamente, special create pentru a anula efectul acestor schimbari. Este vorba despre terapiile biologice tintite, care actioneaza diferit de medicamentele oncologice obisnuite. Aceste terapii tintite sunt medicamente foarte scumpe, care uneori dau rezultate atunci cand terapia oncologica standard esueaza si care, de cele mai multe ori, au reactii adverse mai putin severe. 

Urmarirea pe termen lung

Managementul tuturor pacientilor cu cancer colorectal este responsabilitatea unei echipe multidisciplinare. In orice moment al tratamentului multimodal al cancerului colorectal unul dintre membrii echipei multidisciplinare este nominalizat ca fiind clinicianul responsabil de indrumarea pacientului -  in stadiile incipiente ale afectiunii este medicul chirug colorectal, in timpul tratamentului adjuvant (inainte de operatie), medicul oncolog medical sau radioterapeutul, iar in stadiile avansate, oncologul sau specialistul in suport paleativ.

Relatia acestora cu pacientul trebuie sa fie explicita si bine inteleasa de pacient si comunicata medicului de familie.

Unul dintre membrii echipei multidisciplinare trebuie sa se ocupe de urmarirea pacientilor si supravegherea acestora pe termen lung, astfel incat sa se asigure o urmarire permanenta a pacientului si accesul acestuia la un tratament adecvat.

Cum prevenim cancerul colorectal?

Nu exista o singura metoda care sa previna cancerul colorectal in proportie de 100%. Insa sunt mai multe masuri pe care le poti lua, pentru a reduce riscul, cum ar fi schimbarea stilului de viata si, prin urmare, a factorilor de risc care pot fi modificati. 

Screeningul – cea mai puternica arma de preventie a cancerului colorectal

Cea mai buna metoda de a preveni cancerul colorectal ramane screeningul, adica procesul de depistare a persoanelor care pot dezvolta boala si a persoanelor care au leziuni pre-canceroase, dar care nu au simptome ale bolii. 

Din momentul in care primele celule anormale incep sa creasca in polipi, este nevoie sa treaca o perioada de 10 - 15 ani pana la aparitia cancerului colorectal. Prin screening periodic, cei mai multi polipi pot fi depistati si eliminati inainte ca acestia sa se transforme in cancer. De asemenea, prin metodele de screening se poate depista cancerul colorectal precoce, atunci cand sansele de vindecare sunt mult mai mari.

Cand este recomandat screeningul cancerului colorectal?

Ghidurile internationale recomanda inceperea screeningului tuturor persoanelor care au implinit 50 de ani. In cazul in care ai in familie rude care au avut cancer colorectal sau polipi adenomatosi, poti incepe testele de screening chiar mai devreme de 50 de ani. Astfel, daca ai un istoric familial puternic de polipi colorectali sau cancer, discuta cu medicul proctolog sau gastroenterolog despre riscul pe care il ai sa dezvolti boala. Este posibil sa ti se recomande inclusiv consiliere genetica, pentru a evalua arborele medical familial si a stabili probabilitatea de a dezvolta un sindrom genetic.

De obicei, screeningul include un test pentru depistarea sangerarii oculte in materiile fecale (FOBT – fecal ocult blood test) si o colonoscopie. 

Metoda cea mai buna de depistare a cancerului colorectal in stadiu incipent este colonoscopia. Este recomandata atat femeilor, cat si barbatilor, odata la 10 ani, incepand cu varsta de 50 de ani sau mai devreme daca exista cazuri de cancer colorectal in familie.

Colonoscopia se realizeaza in aproximativ 30 de minute si ti se va administra un sedativ local, pentru a te ajuta sa te relaxezi. In unele cazuri, se poate recomanda inclusiv anestezie generala. In timpul investigatiei, medicul introduce in colon un instrument numit colonoscop, pentru a cauta polipii colonici. Odata depistati, polipii pot fi eliminati in timpul investigatiei. 

Pregatirea pentru colonoscopie este foarte importanta, insa poate fi neplacuta, intrucat trebuie sa urmezi o dieta speciala si sa iei laxative, pentru a curata colonul, astfel incat medicul sa vada cat mai bine in interior in timpul colonoscopiei. Uneori, inainte de colonoscopie, poate fi indicata realizarea unei clisme.

Surse:
www.cancer.org
www.cancer.gov
www.mayoclinichealthsystem.org
www.health.harvard.edu