Alergiile si intolerantele alimentare sunt doua entitati medicale cu simptome asemanatoare, dar cauze diferite.
Ce sunt intolerantele alimentare?
Intoleranta alimentara este consecinta unei reactii chimice, fiind cauzata de alimente bogate in histamina, cum ar fi:
- Branzeturi fermentate
- Carne din conserve
- Peste
- Albus de ou
- Capsuni, fragi, zmeura
- Alimente care contin o substanta exogena – tiramina (ciocolata, carnea rosie, bananele, tomatele, strugurii)
De asemenea, aditivii alimentari, acele substante cunoscute ca "E"-uri care se gasesc in anumite alimente sunt cauze frecvente ale intolerantelor alimentare. Cei mai des implicati aditivi sunt benzoatii, nitritii si glutamatul monosodic, cu rol de conservare sau accentuare a gustului preparatelor.
Simptomele intolerantelor alimentare sunt mai putin severe si au o durata mai scurta comparativ cu cele din alergiile alimentare.
Profilaxia intolerantelor alimentare se face prin:
- Excluderea din dieta copilului a produselor cu aditivi sau bogate in histamina
- Respectarea unei diete echilibrate
- Prelucrarea cat mai naturala a alimentelor
Ce sunt alergiile alimentare?
Alergiile alimentare apar cand sistemul imunitar dezvolta o reactie anormala la proteinele din alimente, rezultand cresterea anticorpilor alergici numiti IgE. Pot fi alergii alimentare cu reactie imediata sau cu efect intarziat, in cazul acestora din urma, simptomele aparand dupa ore sau zile de la consumarea alimentului respectiv.
Simptomele alergiilor alimentare
In alergia alimentara cu reactie imediata, simptomele apar in prima ora dupa ingestie si pot fi: varsaturi, crampe abdominale, umflarea buzelor sau tegumentelor din jurul ochilor, mancarimea pielii, umflarea limbii, gust metalic sau, in cazuri mai severe, tulburari respiratorii cu senzatie de sufocare.
Alergiile alimentare asociaza frecvent si alte manifestari cum sunt: rinita, conjunctivita alergica sau sindromul alergiei orale in contextul caruia dupa ingestia de polen, nuci, seminte, fructe sau vegetale neprelucrate termic apar reactii precum: iritatia pielii, umflarea buzelor sau limbii, raguseala. In general, simptomele dispar in cateva minute daca se stopeaza ingestia alimentului incriminat sau daca a fost o cantitate mica. Cand sunt prelucrate termic, fructele sau legumele nu dau aceste reactii; exceptie fac nucile sau semintele inrudite (caju, migdale, nuci macadamia, alune) care trebuie excluse din alimentatia copiilor alergici, indiferent de modul de prelucrare.
In cazul alergiei alimentare non-Ig E mediate, copilul prezinta varsaturi, diaree si scaune cu sange dupa un interval de cateva ore de la ingestia alimentelor. Tot in categoria acestor tipuri de reactii alergice intra si boala celiaca (alergia la gluten).
Cand este necesară prezentarea la medic?
Daca dupa ce a mancat anumite alimente observam urmatoarele simptome la copil, este necesar sa mergem la medicul pediatru: greturi sau varsaturi, crampe abdominale, scaune cu mucus sau sange, mancarimea pielii sau eruptii, umflarea buzelor si a limbii, respiratie dificila, tuse sau respiratie suieratoare (wheezing).