Pentru a ne proteja ochii trebuie sa facem 10 minute pauza la fiecare ora de stat la calculator, timp in care e bine sa privim in departare, spune Dr. Irina Barca, medic oftalmolog, sindromul de ochi uscat si blefaritele fiind numai doua consecinte neplacute. Si limitarea luminii albastre a ecranului poate fi utila.
Pentru patologia complexa a glaucomului, degenerescentei maculare si altor afectiuni ale retinei, de mare ajutor este o investigatie non-invaziva, de data recenta, disponibila si in tara noastra: tomografia in coerenta optica – OCT si Angio-OCT – care ofera imagini de inalta rezolutie ale ochiului, retinei și nervului optic, fiind similara unui examen ecografic sau histopatologic.
Angio OCT de macula:
Angio OCT de nerv optic normal:
Abordarea interdisciplinara este un imperativ pentru cazurile dificile in oftalmologie, considera Dr Irina Barca, o noua supraspecializare – neuro-oftalmologia – fiind unul dintre domeniile sale de studiu de mare interes. Un rezultat concret al acestei preocupari: o tanara de 26 de ani care, in urma unui traumatism cranian, vedea dublu, si-a recapatat vederea normala.
Care sunt recomandarile dvs. pentru cei care lucreaza la calculator? Cat este recomandat sa stam la calculator, zilnic, ca sa nu ne stricam ochii? Intra aici si ecranele mai mici, telefon, jocuri video, kindle etc. Este de preferat ecranul fara lumina proprie?
In cazul persoanelor care petrec mult timp la calculator, jocuri video sau telefon, este recomandata o pauza de 10 minute la fiecare ora, pauza care se refera la privitul in distanta. Se recomanda folosirea unei lentile cu protectie impotriva luminii albastre, la care se adauga si un filtru antireflex. Aceasta pauza este recomandata si in cazul celor care folosesc un dispozitiv fara iluminare proprie, din cauza efortului de acomodatie la apropiere si a oboselii.
Ochelarii incep sa devina o constanta pentru tot mai multi oameni. Este obligatoriu pentru societatea de azi, vrem prea mult de la vazul nostru sau modul de viata este cel care ne indreapta aici?
Modul de viata este cel care ne indreapta catre nevoia de a purta ochelari. Folosirea multiplelor dispozitive, atat acasa, cat si la serviciu sau la scoala, solicita suplimentar ochii si induc nevoia unor controale mai dese si a unor pauze mai frecvente.
Cum se vede evolutia in timp a frecventei afectiunilor oftalmologice?
Evolutia este, din nefericire, catre depistarea unor afectiuni oftalmologice grave la varste mai joase, de aparitie a unor patologii transmisibile catre un numar mai mare de pacienti, catre un cumul mai mare de factori de risc.
Sindromul de ochi uscat si blefaritele sunt mai frecvente din cauza utilizarii calculatorului, unele forme de glaucom si cataracta sunt depistate la o varsta mai mica decat pana acum, iar rezistenta la antibiotice este in crestere si in domeniul oftalmologiei.
Care sunt cele mai moderne abordari in afectiunile oftalmologice? Unde avem progrese care pot ajunge la pacienti, poate mai putin cunoscute, eventual accesibile si la noi in tara? Poate sunt evolutii de care oamenii inca nu stiu, care pot face diferenta in diagnostic si tratament.
Abordarile actuale in oftalmologie includ renuntarea la folosirea de substante de contrast in cazul unor investigatii, chirurgia minim-invaziva si investigatiile non-invazive de inalta acuratete si precizie, cu detalii cat mai variante si mai in profunzime. Din punct de vedere al serviciilor oferite – chirurgicale, non-chirugicale si al aparaturii – tara noastra beneficiaza de tehnologia folosita si in Europa de Vest, Asia sau America.
Ce ne puteti spune despre investigatia OCT? Ce ne spune, la ce e utila, ce facem cu rezultatele, la ce ne folosesc.
Tomografia in coerenta optica – OCT si Angio-OCT – este cea mai noua modalitate de investigare non-invaziva, non-contact, de inalta rezolutie (de cativa microni) a structurilor oculare, utilizata in depistarea si urmarirea glaucomului, a afectiunilor retiniene si maculare de tip degenerescenta maculara, gaura maculara, corioretinita seroasa centrala, a nevritei optice, a retinopatiei diabetice. Ofera imagini de inalta rezolutie si acuratete ale structurilor investigate, si este asemanatoare unui examen ecografic sau histopatologic.
Angio OCT reprezinta evaluarea prin OCT a vascularizatiei retinei, a nervului optic si a maculei. Este o metoda non-invaziva, non-iradianta, fara injectare de substanta de contrast, reprezentand abordarea de viitor in oftalmologie pentru o categorie mare de patologii oftalmologice – glaucomul, nevritele optice, degenerescenta maculara, gaura maculara.
OCT macula de aspect normal:
Ce afectiuni reprezinta inca o provocare pentru stiinta in oftalmologie? Ce se cerceteaza acum, care sunt frontierele in oftalmologie?
Afectiunile care inca reprezinta o provocare sunt tratamentele curative pentru degenerescentele retiniene (degenerescenta maculara, retinita pigmetara), pentru afectiunile transmisibile, pentru evolutii rapide si agresive ale unor boli precum glaucomul.
In cazul multor afectiuni se cerceteaza factorul genetic, sau alternativa terapeutica in cazul bolilor infectioase cu rezistente la tratament, dispozitive medicale din ce in ce mai performante, de tipul lentilelor de contact, si chiar ochiul bionic – un dispozitiv creat pentru redarea vederii pacientilor care au orbit. Aceasta proteza implica purtarea unui ochelar cu o camera video atasata si existenta unui implant retinian.
In oftalmologie este in continua dezvoltare o supraspecializare noua, denumita neuro-oftalmologia, arie de un larg interes profesional pentru mine, ca si medic specialist care are in grija patologiile aflate la granita dintre oftalmologie si neurologie, cu adresabilitate in crestere si cu utilizare de echipamente si investigatii din ce in ce mai specifice – OCT nerv optic, perimetrie computerizata, potentiale evocate vizual etc. In neuro-oftalmologie ma ocup predominant de pacientii cu nevrite optice, de cei cu boli infectioase cu afectare oculara, de pacientii cu scleroza multipla, cu tumori cerebrale, cu hipertensiune intracraniana, cu traumatisme cranio-cerebrale.
Ce putem face pentru a preveni degenerescenta maculara? Sau pentru a o depista precoce si a-i incetini evolutia?
Pentru a putea avea un control asupra aparitiei si evolutiei degenerescentei maculare este foarte important in primul rand factorul genetic – sa cunoastem daca avem rude cu aceasta patologie. Apoi preventia – este important sa facem controale oftalmologice mai frecvente, cu examinarea fundului de ochi si efectuarea de OCT de macula, sa renuntam sau sa nu ne apucam de fumat, sa protejam ochii prin folosirea ochelarilor de soare, sa tinem sub control colesterolul, tensiunea arteriala si glicemia.
Care sunt abordarile moderne in presbiopie, aparitia ei este obligatorie? Ce putem face pentru a o preveni sau a-i incetini evolutia?
Aparitia ei este datorata modificarilor ce apar in mod fiziologic dupa varsta de 42 ani, din cauza pierderii elasticitatii si a acomodatiei cristalinului. Nu putem preveni presbitia, dar putem sa sporim confortul vizual prin folosirea ochelarilor atunci cand exista vicii de refractie ce necesita corectie, prin pauze atunci cand suntem nevoiti sa lucram mai multe ore la apropiere, prin alimetatie sanatoasa, prin evitarea purtarii unor ochelari prea puternici sau nepotriviti ca si dioptrie si prin controale oftalmologice periodice.
Faceti si chirurgie, ce fel de operatii?
Interventii chirurgicale care vizeaza indepartarea chistelor palpebrale, a formatiunilor benigne sau maligne de la nivelul pleoapelor, excizia xantelasmelor – acele “puncte” de grasime.
Un caz pe care ati vrea sa il evocati, care v-a impresionat sau v-a ramas in memorie?
Imi amintesc de cazul unei tinere de 26 ani care in urma cu 2 ani a suferit un traumatism cranio-cerebral ce a dus la aparitia unei diplopii – vedere dubla. Consultata de numerosi medici in clinici de strabologie si neurologie, a ajuns pentru un second opinion la mine.
In urma investigatiilor si evaluarilor efectuate de mine (OCT, perimetrie computerizata, teste de motilitate, retinofotografie) ale caror rezultate le-am abordat in cadrul unui consult interdisciplinar neurologie-neurochirurgie-oftalmologie, am reusit o gestionare optima a pacientei, atat diagnosticare cat si tratare, ce a avut ca rezultat disparitia diplopiei si recapatarea vederii binoculare. Imi amintesc de acest caz extrem de dificil, specific nisei neuro-oftalmologie, pentru ca vad abordarea interdisciplinara ca solutie corecta si completa de viitor in cazul oricarei patologii dificile.
Ce parere aveti despre suplimentele cu luteina, sunt sau nu recomandate si pentru ce, cum / cat se recomanda a fi luate, au efecte secundare? Ce arata studiile?
Suplimentele cu luteina sunt recomandate in cazul degenerescentei maculare forma uscata atat ca preventie cat si ca terapie, sunt administrate de catre pacient toata viata dupa stabilirea diagnosticului, sunt recomadate si pentru protectia maculara in cazul expunerii prelungite la lumina albastra, au efecte antioxidante si reduc efectele radicalilor liberi. Exista anumite suplimente care pe langa luteina contin si cupru, zinc, vitamina C si E, contraindicate in cazul cancerelor pulmonare si pacientilor fumatori sau in diferite patologii cardiace.
Autor articol: Delia Budurca