VSH (Testare viteza de sedimentare a hematiilor)

Viteza de sedimentare a hematiilor sau VSH este una dintre cele mai cunoscute analize hematologice de rutina, pe cat de recomandata, pe atat de nespecifica, insa utila in a oferi indicii despre procesele anormale, in special inflamatorii, din organism.

VSH reprezinta rata sau viteza cu care globulele rosii dintr-un esantion de sange integral, anticoagulat, coboara spre baza unui tub ingust de 200 mm inaltime (tub Westergren) intr-un interval de o ora.

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) se exprima in mm pe ora si masoara inaltimea coloanei de plasma ramasa limpede deasupra hematiilor care au sedimentat, la sfarsitul unei ore. De la introducerea analizoarelor automate in laboratorul clinic, testul VSH a fost efectuat automat.

Sangele este compus dintr-o parte lichida (plasma, in care sunt dizolvati compusi organici si minerali) si o parte solida (celulara, formata din hematii, leucocite si trombocite). Odata extras din organism, sangele coaguleaza spontan pe seama factorilor de coagulare din plasma si a trombocitelor, formand un cheag de sange (tromb) si ser.

Insa, daca amestecam sangele cu o substanta care blocheaza coagularea (anticoagulant), celulele se separa de plasma si se depun lent pe fundul eprubetei sau recipientului in care se afla, lasand in urma o cantitate mica de plasma limpede.

Motivul il constituie gravitatia, dar si proprietatea hematiilor de a se grupa initial in rulouri sau fisicuri  (primele 10 minute), care din cauza densitatii crescute se depun ( in urmatoarele 40 de minute) si la sfarsit se agrega ca niste pachete la baza tubului in care se afla sangele, separandu-se de plasma clara din zona superioara a tubului.

Hematiile, in mod normal, sunt incarcate la suprafata cu sarcini electrice negative din cauza constituentilor lor membranari. De aceea, ele se depun lent, intrucat din cauza incarcarii electrice, celulele adiacente se resping intre ele. Insa, situatia se schimba radical atunci cand in plasma creste nivelul unor proteine ca raspuns la inflamatii, infectii, cancer (fibrinogen, proteina C reactiva, imunoglobuline, anticorpi, etc). Aceste proteine se pot atasa de membranele hematiilor si atunci viteza cu care acestea se depun (sedimenteaza) este mai mare, iar valoarea VSH creste.

VSH este o analiza clasica, utilizata frecvent, insa nespecifica. Este utilizata ca metoda de screening pentru toate bolile care sunt asociate cu o modificare a proteinelor plasmatice, cum ar fi globulina, albumina si fibrinogenul.

Desi o viteza rapida de sedimentare a hematiilor indica distrugerea tesuturilor (fie degenerativa sau, mai ales,  inflamatorie) si creste in majoritatea infectiilor bacteriene, VSH nu este considerat o metoda de screening foarte fiabila, deoarece poate fi crescut atunci cand nu exista boala si poate fi normal cand boala este prezenta.

De asemenea, nu indica tipul de boala, dar isi gaseste cea mai mare utilizare in urmarirea progresului unei anumite boli, mai degraba decat in diagnosticul acesteia.
Inflamatia face parte din raspunsul imun al organismului. Poate fi acuta, aparand rapid dupa traumatisme sau infectie, sau se poate dezvolta mai lent si in timp (cronic), ca in bolile autoimune sau cancer.

VSH este o optiune buna pentru decelarea proceselor inflamatorii in zonele geografice sau centrele in care testele recente, mai specifice, nu sunt disponibile si este extrem de utila in efectuarea unui diagnostic diferential pentru boala reumatismala. Exista mai multe grupuri de pacienti pentru care VSH-ul este important, cum ar fi pacientii suspectati de arterita temporala, vasculita sistemica sau polimialgie reumatica, sau cei cu poliartrita reumatoida, tuberculoza sau boala Hodgkin, la care VSH este constant crescut, ajutand medicul la stabilirea unui diagnostic diferential si la monitorizarea evolutiei bolii si a eficientei tratamentului instituit.

• Test screening in suspiciunea de procese inflamatorii, infectii, cancer - in special neoplazii ale sangelui, boli autoimune, discrazii plasmocitare.
• Monitorizarea evolutiei si tratamentului in anumite boli: arterita temporala, vasculite sistemice, polimialgie reumatica, poliartrita reumatoida, reumatism articular acut, lupus eritematos sistemic, boala Hodgkin, tuberculoza, endocardita bacteriana.
• Diagnosticul arteritei temporale, polimialgiei reumatice.

VSH este un test accesibil, rapid care ofera indicii despre existenta unor procese patologice (de natura inflamatorie, infectioasa, autoimuna sau maligna) desfasurate in corp.

Il poti efectua impreuna cu alte teste de screening sau inflamatorii atunci cand ai simptome precum:

• Dureri de cap
• Febra
• Pierdere in greutate
• Rigiditatea articulatiilor
• Dureri de gat sau de umar
• Pierderea poftei de mancare
• Anemie
• Oboseala accentuata

De asemenea, testul se poate face pentru monitorizarea eficientei unui tratament, scaderea VSH fiind un semnal ca boala este gestionata adecvat si procesele inflamatorii sau distructive se amelioreaza.

Pentru efectuare testului este necesara o proba de sange venos de minim 2 ml recoltat intr-un tub violet cu anticoagulant (EDTA). Nu sunt necesare inainte de testare postul sau o dieta speciala.

Barbati:                                                                  Femei:

<50 ani:    <15 mm/h                                          <50 ani:     <20 mm/h
50-85 ani: <20 mm/h                                         50-85 ani: < 30 mm/h
>85 ani:    <30 mm/h                                          >85 ani:     <42 mm/h

Sarcina (saptamanile 1-20): 18-48 mm/h           
Sarcina (saptamanile 21-40): 30-70 mm/h
Copii (0-18 ani): <10 mm/h

VSH  bazal este putin mai mare la femei. VSH-ul aflat in afara limitelor normale nu trebuie sa fie neaparat un motiv de ingrijorare. Valoarea trebuie evaluata de catre medic si corelata cu semnele si simptomele clinice ale pacientului.

O valoare a vitezei de sedimentare a hematiilor de peste 100 mm/h indica o boala activa la momentul recoltarii.

VSH este crescut in inflamatie, sarcina, anemie, tulburari autoimune (cum ar fi artrita reumatoida si lupusul), infectii, procese de necroza (ex infarct miocardic), unele boli de rinichi si afectiuni maligne (cum ar fi limfomul si mielomul multiplu).

VSH este scazut in policitemie, hipervascozitate, anemia falciforma, leucemie, sindrom de oboseala cronica, proteine plasmatice scazute (din cauza bolii hepatice sau renale) si insuficienta cardiaca congestiva. Desi cresterile imunoglobulinelor cresc de obicei VSH, nivelurile foarte mari il pot reduce din nou din cauza hipervascozitatii plasmei. Acest lucru este mai ales probabil cu paraproteinele din clasa IgM si, intr-o masura mai mica, din clasa IgA .

In toate punctele de recoltare din cadrul retelei.

In maxim 2 zile lucratoare.

Surse de informatie:

www.medlineplus.gov
https://www.healthline.com/
https://www.mountsinai.org/
www.labtestonline.com