Anticorpi anti-Smith (anti-SM)

Anticorpii anti-Smith sunt imunoglobuline intalnite in cazurile de lupus eritematos sistemic si boala mixta a tesutului conjunctiv. Antigenul Smith, compusul impotriva caruia se formeaza acesti anticorpi, este o proteina nucleara ce are un rol important in prelucrarea ARNm (ARN mesager). Se cunoaste faptul ca antigenul Smith face parte dintr-un complex de proteine, cunoscut ca complexul ribonucleoproteic nuclear mic (snRNP).

Denumirea de Smith provine de la numele primei paciente care a fost diagnosticata cu lupus eritematos sistemic. Anticorpii anti-Smith au o specificitate crescuta pentru lupusul eritematos sistemic. Astfel, daca sunt prezenti, diagnosticul se confirma. Cu toate acestea, sensibilitatea acestor anticorpi nu este mare, ceea ce inseamna ca nu sunt prezenti la toti pacientii ce au aceasta patologie. Studiile au evidentiat ca anticorpii anti-Smith sunt identificati la 30% dintre cazurile de lupus eritematos diseminat.

Dozarea anticorpilor anti-Smith este indicata cand sunt prezente manifestari specifice lupusului eritematos diseminat, precum:

• eruptie malara caracteristica (eruptie in forma de fluture la nivelul fetei - afecteaza nasul si zonele laterale ale acestuia);
• eruptie discoidala (leziuni ovale sau rotunde, ce apar in special la nivelul zonelor tegumentare expuse la soare);
• fotosensibilitate (reactie exagerata la nivelul pielii dupa expunerea la soare);
• ulceratii ale mucoaselor;
• artralgie (durere articulara);
• glomerulonefrita lupica (complicatie a lupusului, in care celulele rinichilor sunt afectate);
• serozita (inflamatia seroaselor - foitelor ce invelesc organele: inima, plamani);

anemie (scaderea hematiilor).

Este important de precizat ca analiza pentru dozarea anticorpilor anti-Smith poate fi utilizata si cand simptomele de lupus se remit. Astfel, diagnosticul poate fi stabilit si in perioada de remisie, cand alti anticorpi specifici pot sa aiba o concentratie mai redusa in sange. Insa, medicul poate indica efectuarea acestei investigatii, impreuna cu dozarea si a altor tipuri de anticorpi, precum:

• anticorpii anti-nucleari;
• anticorpii anti-ADN dublu catenar;
• anticorpii anti-histone;
• anticorpii anti-U1RNP.

Inainte de prelevarea probei necesare pentru efectuarea acestei analize nu este necesara o pregatire specifica. Este totusi util de luat in considerare faptul ca procesul de recoltare se efectueaza la nivelul zonei anterioare a cotului. Astfel, poate fi mai comod sa porti o bluza cu maneci scurte, pentru a usura procesul de recoltare.

Prelevarea probei de sange se face prin intermediul unui proceduri, cunoscute ca punctie venoasa. Aceasta este minim invaziva, nu este dureroasa, dar poate prezenta un disconfort mic in timpul punctiei vasului venos. Este bine de stiut faptul ca personalul medical (asistentul medical) iti explica pasii care sunt efectuati pe durata intregii proceduri. De asemenea, daca ai nelamuriri, i le poti adresa pentru a primi informatiile de care ai nevoie.

Daca urmeaza sa ti se preleveze o proba de sange, este important a te prezenta la centrul de recoltare la ora stabilita. Esti invitat in cabinet, unde sunt efectuate etapele necesare.

Astfel, prima data iti este infasurat un garou la nivelul bratului, cu scopul de a evidentia vasele de sange, iar apoi zona unde urmeaza a se realiza punctia este dezinfectata.

Punctia se face cu un ac fin, iar proba necesara consta intr-un volum de 1-2 mililitri de sange venos ce este stocat intr-un recipient special, asemanator unui tub (vacutainer). La finalul procedurii, asupra zonei de punctie se aplica un pansament pentru a evita infectiile.

In cateva zile de la recoltare, primesti rezultatele la analize, impreuna cu valorile normale ale acestora. Chiar si asa, este indicat a merge la medic pentru o interpretare corecta.

Un rezultat normal este reprezentat de absenta anticorpilor anti-Smith sau prezenta lor intr-o concentratie foarte mica: 0 - 7 U/ml (unitati pe mililitru).

Rezultat pozitiv

Un rezultat pozitiv indica o concentratie crescuta a anticorpilor anti-Smith in sange si confirma diagnosticul de lupus eritematos diseminat. In astfel de situatii, medicul stabileste care este cea mai optima forma de tratament, pentru a preveni recaderile si complicatiile bolii.

Rezultat negativ

Un rezultat negativ poate sugera lipsa bolii, mai ales in lipsa simptomelor caracteristice de lupus, dar nu confirma absenta bolii. Daca disconfortul dat de manifestari continua sa fie prezent, analizele de sange necesita a fi repetate.

Lupusul eritematos diseminat este o boala autoimuna cronica, ce prezinta manifestari care creeaza disconfort si care se asociaza cu numeroase complicatii  pe termen lung.

De aceea, diagnosticarea acestei patologii inca din primele stadii de evolutie este cruciala. Daca te confrunti cu anumite simptome neplacute, nu amana vizita la medic.

Suplimentar, mergi periodic la consult la medicul de familie, pentru monitorizarea starii tale de sanatate si pentru a primi sfaturi utile.

Sursa:

• emedicine.medscape.com, https://emedicine.medscape.com/article/2086751-overview?st=fpf&scode=msp&socialSite=google&form=fpf&icd=login_success_gg_match_fpf#a1, accesat la 01.08.2024;
• www.mayocliniclabs.com, https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/overview/81358, accesat la 01.08.2024;
• www.hopkinslupus.org, https://www.hopkinslupus.org/lupus-tests/lupus-blood-tests/, accesat la 01.08.2024.