Consult preanestezic

In definitie, anestezia este metoda terapeutica prin care se obtine pierderea temporara a sensibilitatii pe baza unor reactii complet reversibile, datorata administrarii unor substante chimice sau aplicarii unor agenti fizici.

Cele mai multe paciente care urmeaza sa fie operate se tem de anestezie. Teama de necunoscut si lipsa de control sunt perfect justificate.

Anestezia asigura bunul mers al intregii interventii si rolul ei este la fel de important ca al operatiei in sine.

Principalul scop al anesteziei, indifierent de tipul ei, este ca pacienta sa simta cat mai putin disconfort atat pe parcursul interventiei cat si post-operator iar copilul sa se nasca in perfecta siguranta. ATI (Anestezia si Terapia Intensiva) a devenit una dintre cele mai sigure specialitati si a dobandit standarde noi de performanta.

O anestezie de calitate trebuie sa asigure:

    controlul durerii produse de inciziile chirurgicale din timpul interventiei;
    sedare sau somn profund pentru a se controla stress-ul indus de interventie;
    relaxarea profunda a musculaturii din zona operata pentru a asigura chirurgului tot confortul necesar realizarii operatiei in cele mai bune conditii;
    toate acestea trebuie sa se faca in conditii de stabilitate a functiilor vitale ale organismului (de exemplu: respiratia, tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, combaterea deshidratarii, a anemiei si atunci cand sunt pierderi mari lichidiene, prevenirea infectiei);
    toate aspectele enumerate mai sus intra in atributia medicului anestezist.

Anestezia are rolul de a opri durerea si alte senzatii, poate fi administrata in mai multe etape si presupunere in cele mai multe cazuri pastrarea cunostintei

Alegerea tipului de anestezie depinde de:

• tipul de operatie pe care o vei suferi
• raspunsurile la intrebarile care ti se vor adresa de catre medic in cadrul consultului preanestezic
• starea ta de sanatate la momentul respectiv
• preferintele tale in legatura cu un tip de anestezie si motivele pentru aceasta optiune
• recomandarile medicului anestezist si argumentele medicale care sustin aceste recomandari
• echipamentul, personalul si alte resurse ale spitalului

In functie de procedurile terapeutice sau diagnostice, provocatoare de durere pe care le vei suferi, este necesara administrarea unui anumit tip, sau combinarea mai multor tipuri de anestezie.

Anestezia locala

• Se face prin injectii sau aplicatii (picaturi, spray, unguente, etc) de anestezic ce amortesc o zona mica a corpului. Pacienta va ramane constienta, dar fara durere.

Sedarea

• Da o stare de somn cu pierderea cunostintei, asemanatoare cu anestezia generala, fara sa necesite intubare, doar ventilare cu oxigen

Anestezia loco-regionala

• Se face prin injectarea de anestezic in apropierea unor manunchiuri de fibre nervoase si va amorti o zona mai mare si mai profunda a corpului. Pacienta va ramane constienta dar fara durere. Va putea discuta cu medicul anestezist daca va fi vorba de o rahianestezie, anestezie peridurala sau bloc de nerv periferic.

Anestezia generala

• Da o stare controlata de pierdere a cunostintei. Este esentiala pentru multe tipuri de interventii chirurgicale. Pacienta va adormi profund si rapid din momentul injectarii substantei hipnotice si nu va simti nimic. Se folosesc substante analgetice dintre cele mai puternice pentru controlul durerii, relaxante musculare, iar functia respiratorie este preluata de aparatul de respiratie artificiala al aparatului de anestezie, cu ajutorul unei sonde plasate in trahee de medicul anestezist.

Anestezicele sunt fie injectate intr-o vena, fie inhalate, iar la sfarsitul interventiei efectele se remit rapid.

In functie de tipul de anestezie pe care o primeste pacienta, pot exista reactii adverse, complicatii sau incidente. Multe dintre acestea sunt inerente oricarei anestezii. Majoritatea sunt de intensitate usoara - moderata si beneficiaza de terapie care sa le reduca din intensitate sau chiar sa le controleze total.

Cele mai frecvente sunt:

• Dupa anestezia loco-regionala: greata, voma, ameteala, frison, dureri de cap, dureri de spate sau difuze din cauza pozitiei in timpul operatiei.
• Dupa anestezia generala: somnolenta, ameteala, vedere incetosata, greata, varsaturi , frison, durere in gat, durere de cap, dificultati de respiratie, dureri generalizate la nivelul muschilor sau dureri la nivelul zonei operate.
• Dupa sedare: ameteala, somnolenta, greata, varsaturi, frison, dificultati de respiratie, dureri de cap, dar se remit mult mai repede decat la anestezia generala.
• Foarte rar exista riscul unor situatii grave, cum ar fi: reactii alergice severe cu soc anafilactic si stop cardio-respirator, hipertermia maligna, stop cardiac cu afectare cerebrala secundara, infectii transmisibile, pareze, paralizii, leziuni nervoase, convulsii, probleme respiratorii, deces (Mortalitate atribuita exclusiv anesteziei: 1 la 200.000 pacienti).

Pregatirea pentru anestezie in vederea operatiei inainte de a te prezenta la spital:

• pentru pacientele fumatoare medicii recomanda oprirea fumatului cu cateva saptamani inainte, cu cat mai devreme,  cu atat riscul complicatiilor pulmonare scade. Daca nu pot opri  fumatul, chiar si reducerea numarului de tigari fumate ajuta;
• cu aproximativ 2 zile inainte de operatie este de dorit, pentru pacientele care nu au contraindicatii, sa bea mai multe lichide decat de obicei;
• pentru pacientele cu probleme dentare : se recomanda o vizita la dentist inainte de operatie pentru a evita riscurile desprinderii unor lucrari in situatiile in care medicul anestezist ar trebui sa ii introduca pacientei in gat tubul pentru respiratie in anestezia generala;
• pentru pacientele cu o problema medicala cronica, cum ar fi: diabet, astm, probleme cu glanda tiroida, epilepsie, hipertensiune, boli de inima, este nevoie de un control la medicul curant si pacienta este rugata sa aduca actele medicale in care sunt specificate aceste boli;
• pentru pacientele care urmeaza un tratament sau iau medicamente si suplimente alimentare este important sa aduca lista acestora in ziua consultului preanestezic. Medicul anestezist trebuie obligatoriu informat in legatura cu medicatia cronica pe care o urmeaza pacienta in acel moment, in special despre medicatia care ar putea interfera cu substantele anestezice, de exemplu: medicatie hipotensoare, pentru cardiopatie ischemica, pentru aritmii cardiace, aspirina, antiinflamatorii, anticoagulante, psihotrope, sedative – tranchilizante, hipnotice, antiepileptice, medicatie pentru diabet, medicatie pentru o boala endocrina,  antiastmatica;
• este important ca pacientele sa nu omita sa mentioneze si daca iau suplimente nutritive sau remedii naturiste – multe dintre acestea pot interfera cu substantele anestezice!

Repaos alimentar total:

• MINIM 6 ore pentru alimente solide si lichide (se considera aliment orice nu este apa sau ceai)
• MINIM 2 ore pentru apa sau ceai

NU vei manca si nu vei bea lichide (nu vei inghiti absolut nimic) cu cel putin 6 ore inaintea operatiei pentru a evita regurgitarea continutului stomacului ce poate intra astfel in plamani, ducand la complicatii grave;
NU vei mesteca guma si NU vei fuma in ziua operatiei;

•  medicamentele pe care le iei in mod regulat se vor administra cu foarte putina apa, doar cu acordul prealabil al medicului anestezist;
•  pregatirea preoperatorie poate include si recomandari individualizate – de exemplu: spalare cu sapun antiseptic, raderea suprafetei tegumentelor, pregatirea intestinului gros etc. – aceste detalii vor fi discutate impreuna cu medicul curant;

NU vei folosi creme de corp, machiaj, vopsea de unghii sau oja semi-permanenta deoarece impiedica folosirea diferitilor senzori de monitorizare sau pansamente de corp. Nu vei folosi cosmetice de par care au in compozitie alcool;

• poti lua la sala de operatii ochelari, aparat de auz, proteza dentare mobile, dar acestea vor trebui scoase inaintea interventiei;
• pentru siguranta ta, vei lasa la salon lentilele de contact, bijuterii, inele de piercing;
• daca urmezi un tratament cronic – medicul anestezist este cel care va stabili cum vei lua medicamentele inainte de operatie si in ce mod vei reveni la medicatia aceasta dupa operatie;

In mod ocazional, medicul anestezist poate depista o problema in starea ta de sanatate ce ar creste riscul operator si anestezic si de aceea poate considera o amanare a interventiei chirurgicale pentru reevaluarea acestei probleme.

In timpul anumitor interventii chirurgicale pot fi necesare transfuziile de sange. Cel mai frecvent ele sunt prevazute, dar ocazional se pot intampla pe neasteptate. Daca nu esti  de acord cu transfuzia de sange si produse din sange, esti rugata  sa faci o notificare in scris despre acest aspect in “CONSIMTAMANTUL INFORMAT PENTRU TRANSFUZIA SANGUINA” pe care il vei primi in cadrul consultului preanestezic.

Dupa anestezie, vei primi imediat medicatie pentru durere, fie pe cale intravenoasa, fie prin administrarea regionala pe catetere. Ulterior, vei putea primi tablete, supozitoare, injectii, etc. Gradul de analgezie pe cale il va primi fiecare pacienta este foarte important pentru recuperarea ei postoperatorie; medicul anestezist va discuta cu tine despre acest lucru si va adapta medicatia in functie de nivelul tau de durere si tolerabilitate.

Modul in care se reia alimentatia pentru lichide si solide dupa operatie va fi stabilit de medicul curant care are obligatia la vizita zilnica sa discute acest aspect cu tine.

Dupa operatie NU vei fuma si NU  vei consuma bauturi alcoolice fara acordul medicului curant.

Pentru siguranta ta, vizitele familiei si ale apropiatilor vor fi reluate dupa operatie numai cu acordul echipei medicale.

Medicul anestezist iti va raspunde eventualelor intrebari suplimentare cu ocazia consultului preanestezic

In saptamana 36 vei veni la spital pentru Pachetul de analize preoperatorii care vor sta la baza discutiei cu medicul anestezist, in consultul preanestezic.
O asistenta iti va recolta sange pentru o hemoleucograma si testul de coagulare a sangelui, iar apoi iti va face un EKG.

De ce este necesara efectuarea screeningului?

Screening-ul pentru depistarea colonizarii cu germeni multirezistenti este important pentru a proteja toti pacientii de complicatii infectioase ce pot sa apara pe parcursul internarii. Cu ajutorul acestor teste se pot depista persoanele purtatoare de astfel de germeni:

• MRSA - stafilococ auriu rezistent la antibiotice
• ESBL - germeni care secreta beta-lactamaze; acestia inactiveaza antibioticele din clasa beta-lactaminelor
• Alti germeni care secreta substante ce pot inactiva antibiotice de ultima generatie.

Cercetarile de microbiologie recente arata ca o proportie importanta a populatiei globului este purtatoare permanenta a unor astfel de germeni, fara a prezenta simptome de boala. De cele mai multe ori, persoanele care nu sunt bolnave nu prezinta risc de a se imbolnavi din cauza acestor germeni.

Periculos este, insa, momentul in care o persoana purtatoare a unor astfel de germeni ajunge sa fie internata in spital indiferent daca este internatacu o afectiune oarecare, cu sistemul imunitar slabit saupentru a suporta o procedura medicala prin care este afectata integritatea tesutului cutanat (a pielii).

In aceste situatii, astfel de germeni pot deveni o problema majora, putand genera infectii periculoase pentru pacienti si pentru persoanele care ii ingrijesc.

In toate spitalele Retelei REGINA MARIA, grija pentru siguranta pacientilor si a personalului este pe primul loc. De aceea, la momentul internarii, sau la momentul efectuarii examenului preanestezic, pacientii nostri vor efectua screeningul de depistare a colonizarii cu germeni multirezistenti, pentru a se putea lua masurile de precautie specifice atat pentru purtator, cat si pentru cei din jurul sau.

Cum se face acest screening?

Fiecare pacient va fi evaluat printr-un consult si prin aplicarea unui chestionar de catre personalul medical cu care interactioneaza la momentul internarii. In functie de rezultatul examinarii si de raspunsurile rezultate in urma aplicarii chestionarului, medicul dumneavoastra poate decide daca este nevoie sa vi se recolteze probele bacteriologice specifice.

Vi se vor recolta 3 probe cu ajutorul unor mici tampoane care sunt imersate in anumite medii de cultura specifice. Un tampon se va recolta din nas sau faringe, un tampon trebuie sa fie recoltat din plicile inghinale si unul din aria perineului si anusului. Recoltarea este facuta in conditii de intimitate, de catre personal medical special instruit.

Tampoanele se cultiva pe medii speciale iar rezultatele se obtin in 48 ore de la momentul insamantarii lor. O persoana dedicata din spital va monitoriza aceste rezultate si va va anunta in cazul in care rezultetele sunt pozitive.

Ce se intampla daca testele sunt pozitive?

Nu trebuie sa va ingrijoreze acest rezultat, pentru ca nu inseamna ca va veti imbolnavi, dar indica o crestere a sanselor unei posibile complicatii. In functie de tipul de germene care poate fi identificat exista diferite masuri de prevenire a complicatiilor infectioase.

Personalul medical din spital va va oferi explicatii pentru situatia dumneavoastra specifica. In spital beneficiati de masuri de tratament specifice conform ghidurilor medicale in vigoare.

De asemenea, veti primi indicatia de repetare a testului dupa un interval de timp stabilit de medicul dumneavoastra.

In general, rezultatul negativ a doua teste consecutive, efectuate la interval de o saptamana intre ele, confirma incetarea colonizarii dumneavoastra cu acesti germeni.

Care este costul acestui screening?

• Cu scop indicativ, la data de 01.10.2016, costul acestor analize este:
• Screening MRSA: 66 lei
• Screening BLSE: 66 lei

Medicul anestezist va nota datele tale de identificare (nume, varsta), iti va masura inaltimea si greutatea si iti va adresa o serie de intrebari despre antecedentele personale (anestezii, interventii chirurgicale, alergii, afectiuni infectioase, cardiovasculare, respiratorii, digestive, renale, neurologice, endocrine si alte probleme medicale semnificative), tratamentele pe care eventual le urmezi sau le-ai urmat si care pot afecta evolutia pre-, intra- si postanestezie. Importante sunt si antecedentele familiale, in special problemele aparute in legatura cu anestezia.

Examenul este orientat atat pe problemele tale specifice de sanatate cat si pe aspectele aferente procedurilor anestezice. Tot acum, medicul anestezist evaluaeaza rezultatele imagistice (radiografii, ecografii, examene IRM sau CT etc.) si a analizelor de laborator (hemoglobina, hematocrit etc.) pe care i le vei pune la dispozitie.

In urma acestei evaluari se stabileste statusul tau medical la data respectiva si, in consecinta, capacitatea ta de a trece cu bine printr-o experienta anestezico-chirurgicala. Vei fi inclusa intr-o clasificare internationala a riscului anestezic (ASA – American Society of Anesthesiologists (I – pacient sanatos • II – pacient cu o afectiune sistemica usoara • III – pacient cu o afectiune sistemica severa ce ii limiteaza activitatea • IV – pacient cu o boala invalidanta cu risc vital • V – pacient muribund • Pentru operatiile facute in urgenta se adauga indicele E (Emergency)).

In functie de interventia chirurgicala si de riscurile specific, medicul anestezist poate propune unul sau mai multe tipuri de anestezie. Pentru fiecare procedura in parte, vei primi toate informatiile relevante, inclusiv riscurile si beneficiile care rezulta, in asa fel incat, la final, sa fie posibila stabilirea de comun acord a celei mai potrivite proceduri anestezice pentru tine. Toate deciziile luate vor fi consemnate si semnate de tine in formularele de consimtamant.