Povestea MIHAELEI

La o prima vedere, Mihaela este o femeie ca oricare alta. Insa in spatele zambetului pe care azi il poarta pe chip, se ascund ani de durere. Sa treci peste traume, an dupa an, e cea mai ferma dovada de voința si putere. Dar ce faci cand nu mai poti sa speri? Mai speri un pic. Cel putin asta crede Mihaela, iar acest mod de a gandi si de a trai a adus-o azi in postura mult visata. Acesta este povestea Mihaelei, o tanara a carui cel mai mare vis in viata a fost sa devina mama. 

Ani de zile s-a luptat prin spitale, clinici, a facut sute de investigatii de toate felurile, a mers la medic inclusiv in afara tarii. Cum in tara nu a reusit, se gandea ca poate acolo gaseste solutia salvatoare. A pierdut enorm, a suferit enorm, dar nu s-a dat batuta. A facut nenumarate analize medicale si teste genetice, dar nimeni nu a reusit sa dea de cap problemei ei medicale care o impiedica sa duca o sarcina la termen. Din pricina unor modificari cromozomiale, orice incercare a Mihaelei de a aduce pe lume un copil avea sanse extrem de mici de reusita.

Destinul nu i-a netezit calea spre indeplinirea visului. Din contra. I-a presarat de-a lungul anilor zeci de incercari care au lasat urme adanci in sufletul ei.  
Dupa 5 ani in care nimeni nu i-ar mai fi dat vreo sansa sa devina mama, pentru ca pierduse deja mai multe sarcini si un copil, iar investigatiile medicale nu aveau rezultate imbucuratoare, visul Mihaelei a inceput sa prinda contur. A ramas, din nou, insarcinata. 

Doctorul Rahimian, un deschizator de drumuri in medicina materno-fetala si in interventiile intrauterine din Romania, i-a schimbat viata Mihaelei. Intalnirea cu domnul doctor i-a redat speranta si a ridicat-o de la pamant.
Avand istoricul medical care pana acum a impiedicat-o sa isi traiasca visul, Mihaela s-a bucurat de sprijinul si incurajarile primite din partea medicului ei de suflet, dr. Hadi Rahimian, cel care i-a fost alaturi mereu.

Sofie si-a facut apariția cu un intreg alai de zambete. A aparut in viata mamei ei dupa foarte multe incercari, dupa multe proceduri medicale unele esuate, altele reusite si atunci cand nimeni nu credea ca se mai poate. Singura care si-a pastrat speranța a fost mama ei, cea care si-a imaginat-o de mii de ori in minte si-n suflet. 

Sofie a venit pe lume in plina pandemie, la Spitalul Baneasa, singurul spital cu maternitate din Romania, acreditat pentru calitatea ingrijirii pacientilor si care are o secție de Terapie Intensiva Neonatala ultraperformanta, condusa de o echipa de medici care salveaza bebelusi prematuri de la 24 de saptamani si numai 500 de grame.

Mihaela nici nu mai stie prin cate incercari a trecut pana la Sofie, a pierdut sirul investigatiilor. 

Cand s-a nascut Sofie s-a simtit cea mai puternica. Atunci a stiut ca nu a luptat in zadar, atunci si-a dat cu adevarat seama cat de puternica a fost in toti acesti ani.

I-a mulțumit domnului doctor Rahimian, cel care i-a supervizat sarcina si care ii stia fiecare durere, trauma si incercare de a aduce pe lume un copil. Mare i-a fost mirarea cand acesta i-a spus ca nu lui trebuie sa ii mulțumeasca, fiindca el a fost suport in toata sarcina, pentru ca greul l-a dus ea singura si ar trebuie sa realizeze cat de puternica a fost de-a lungul timpului. 

“Off, e puternica infinit. Iar infinitul e putin. Toate mamele ar putea sa depaseasca infinitul de un milliard de ori, pentru ca mama e cea mai puternica fiinta de pe pamant”, este de parere Mihaela. 

A fi mama e cea mai mare putere. Nu exista unitate de masura in viziunea Mihaelei, cel puțin in ceea ce priveste puterea unei mame de a spera, de a lupta, de a crede, de a face orice pentru puiul ei.

Un copil e cea mai mare binecuvantare pentru o mama. Iar daca Mihaela ar mai fi trecut prin inca o trauma, ea este convinsa ca nu ar fi renuntat, ca ar fi incercat in continuare, din nou si din nou, sa aiba un copil. 

Toata viata ei din ultimiii 5 ani a fost o lupta grea. A trecut peste pierderi de sarcini, peste pierderea unui copil nascut, dar care a devenit inger. A trecut peste spaima ca ar putea oricand sa piarda si sarcina cu Sofie. Toate momentele au fost grele, iar de multe ori acestea s-au lasat cu rezultate descurajante, cu dispute si opinii diferite intre medici, analize peste analize.

Tot timpul, dar tot timpul am fost de la un consult la celalalt, ne programam dupa serviciu pentru ca nu puteam altfel,  Apoi a venit pandemia, am facut analize in afara tarii, cumva speram sa gasesc o rezolvare acolo. Mi-au dat o speranta totusi.

In fiecare zi trebuia sa merg la un medic, toti banii pe care ii faceam mergeau catre analize, investigatii, consultatii, tratamente, medici. 

Imi amintesc, la un moment dat am fost sa imi recolteze sange pentru analize, pur si implu nu mai aveau ce sa imi recoleteze, a trebuit sa imi ia sange din fiecare deget. Atat de multe analize am facut. 

Am avut momente in care am crezut ca nu mai pot. Dar mai multe au fost momentele in care am crezut ca sunt puternica si o sa reusesc., povesteste Mihaela. 

La fel ca ea sunt foarte multe femei care se lupta sa devina mame. La randul ei, Mihaela cunoaste femei care in urma pierderii unei sarcini au renunțat sa spere ca vor avea vreodata copii. Femei care nu mai incearca, de teama ca trauma sa nu se repete. 

Dorinta Mihaelei de a-si tine copilul in brate a crescut de fiecare data cand vedea bebelusi pe strada. 
Nu s-a gandit nicio clipa sa renunțe la a incerca. De cand a aparut Sofia in viata ei, simte ca a capatat superputeri. Face lucrurile cu o alta responsabilitate, iar iubirea fata de copilul ei a schimbat-o in bine. 

Spera ca atunci cand Sofia va creste si va fi la randul ei mama, sa inteleaga ce a insemnat ea pentru Mihaela. Si sa stie ca este un copil curcubeu*. 

*Termenul de ”copilul curcubeu” reprezinta un copil sanatos nascut dupa pierderea unei sarcini din diferite motive.

Dupa cum reiese din denumire, ”copilul curcubeu” este asemeni imaginii unui curcubeu care apare pe cer după o furtuna sau dupa un timp întunecat. Acest termen simbolizeaza speranta si vindecare.

Pentru cei care au experimentat pierderea unei sarcini, nasterea unui ”copil curcubeu” este incarcata de o bucurie nemaiintalnita si de emotii puternice. Ei sunt deseori descrisi ca niste copii minune, datorita impactului enorm pe care il au asupra parintilor, alinand durerea pierderii anterioare, dar si speranta in viitor.