PSA (Ag specific prostatic)

Testul PSA masoara concentratia in sange a antigenului specific prostatic (PSA), o proteina sintetizata de celulele prostatei, cu rol in fluidizarea spermei, care ajunge in sange odata cu afectarea microscopica a celulelor epiteliale prostatice.

PSA poate creste in sange in mai multe afectiuni ale prostatei, inclusiv in cancerul prostatic, fiind utilizat in practica medicala ca marker pentru depistarea tumorilor maligne la acest nivel. Cu toate acestea, PSA nu este un marker diagnostic, ci de screening, fiind necesare si alte investigatii pentru confirmarea suspiciunii de afectare maligna a prostatei.

Antigenul specific al prostatei, denumit pe scurt PSA (prostatic specific antigen), este o proteina produsa de celulele prostatei, glanda masculina situata sub vezica urinara care inconjoara uretra si este responsabila de sinteza fluidului seminal.

Desi cea mai mare parte din cantitatea de PSA se elimina prin lichidul seminal, o mica fractie este eliberata in sange unde circula sub doua forme: PSA liber (nu este legat de proteine) si PSA legat (formand un complex proteina-PSA). In practica se utilizeaza PSA total, care insumeaza ambele fractii, libera si legata, ale antigenului prostatic (PSA).  

Cresterea concentratiei de PSA in ser este considerata un marker, desi mai putin fidel, al cancerului de prostata. Testarea de rutina a tuturor barbatilor pentru PSA este, inca, un subiect de controversa in lumea medicala. Exista mai multe motive pentru aceasta, unul din ele fiind frecventa conditiilor in care valorile PSA pot fi crescute, exceptand cancerul prostatic.

Poti avea niveluri ridicate de PSA si in prostatita sau hiperplazia benigna de prostata, iar uneori chiar si dupa un simplu tuseu de prostata, mers pe bicicleta sau act sexual. De asemenea, nivelurile de PSA tind sa creasca odata cu varsta.

Asadar, PSA nu este un test de diagnostic pentru cancerul de prostata, ci mai degraba un test de screening care, in contextul clinic si paraclinic specific, poate oferi indicii privind posibila dezvoltare a unei tumori maligne. Testul PSA si tuseul rectal pot detecta majoritatea cancerelor de prostata, dar in general nu pot prezice evolutia bolii la un anumit individ. Tumorile maligne ale prostatei pot imbraca forme diferite, de la cele cu progresie lenta, la forme agresive, cu evolutie accelerata.

Cancerul de prostata este relativ frecvent la barbatii in varsta si constituie  a doua cauza de deces la barbati dar, in majoritatea cazurilor, tumorile au o evolutie lenta. 

Adenocarcinoamele de prostata cu crestere lenta sunt rareori fatale si adesea nu provoaca deloc simptome, de aceea instituirea tratamentului prematur in cazul lor poate fi o decizie pripita, evitata de multi medici. In schimb, ar fi o greseala majora omiterea depistarii si tratarii la timp a formelor agresive ale tumorilor de prostata care pun in pericol viata pacientilor.

Testul de electie pentru diagnosticul cancerului de prostata ramane biopsia de prostata, asadar, daca valorile PSA sunt anormal de crescute, si in special fractia PSA liber, medicul poate recomanda efectuarea unei biopsii pentru a elucida diagnosticul.

Majoritatea societatilor stiintifice recomanda determinarea PSA, un test rapid, simplu si nedureros, ca screening pentru cancerul de prostata la barbatii asimptomatici , cu conditia ca pacientii sa fie informati corect despre semnificatia si implicatiile rezultatului, astfel incat sa isi poata da consimtamantul informat.

In fata unui rezultat PSA crescut, testarea se poate repeta cateva saptamani mai tarziu, pentru a exclude caracterul tranzitoriu al cresterii.

Daca rezultatul este din nou crescut, medicul poate solicita testari in dinamica, seriate, pentru a evalua variatiile PSA. In cazul in care cresterea este aparent lenta, medicul poate decide, intotdeauna impreuna cu pacientul, intre monitorizarea bolii sau stabilirea imediata a tratamentului. Aceasta procedura se numeste „supraveghere activa” si evita interventia agresiva prematura in cazul unui cancer de prostata cu crestere lenta la care tratamentul poate avea efecte mai rele decat boala insasi. In acelasi timp, depistarea unui cancer agresiv de prostata cu evolutie accelerata impune tratament imediat.
In cazul in care tuseul rectal este normal, dar PSA este moderat crescut, medicul poate solicita determinarea PSA liber pentru a evalua raportul dintre PSA liber si PSA total. In acest fel, este posibil sa se faca distinctia intre cancerul de prostata si alte cauze non-maligne ale PSA crescut.

Daca este diagnosticat cancerul de prostata, PSA total poate fi utilizat in timpul monitorizarii clinice pentru a determina eficacitatea tratamentului. De asemenea, poate fi comandat in serie, la intervale regulate, pentru a depista eventualele recidive ale cancerului.

Testarea PSA se poate efectua in scop de :

• Screening al cancerului de prostata (depistarea bolii inaintea aparitiei simptomelor) la barbatii  de peste 50 de ani cu o speranta de viata mai mare de 10 ani.
• Prezenta unui factor de risc asociat, precum istoric familial de cancer de prostata, impune inceperea screening-ului intre 40 si 45 de ani.
• Diagnosticarea bolii in prezenta unor simptomele sugestive de afectare prostatica, de tipul: dificultati sau dureri la urinare, frecventa urinara crescuta, dureri de spate sau dureri pelvine.
• Identificarea unor valori crescute ale PSA total la un pacient asimptomatic necesita repetarea testului PSA dupa cateva saptamani, pentru a verifica tendinta de modificare a titrului seric al PSA, in dinamica.
• Monitorizarea activa a unui cancer de prostata diagnosticat, dar avand evolutie lenta, pentru gestionarea momentului optim de interventie terapeutica
• PSA total poate fi solicitat la intervale regulate in timpul si dupa finalizarea tratamentului cancerului de prostata, urmand metodologia de „supraveghere activa”. In acest mod se monitorizeaza raspunsul tumorii la tratamentul aplicat si se pot depista eventualele recidive tumorale dupa incetarea tratamentului.

Testarea PSA este simpla, neinvaziva, rapida si nedureroasa. Este recomandat sa apelezi la acest test, in urmatoarele situatii:

• Daca esti barbat, nu ai niciun simptom, dar ai peste 50 de ani, te poti testa pentru a detecta cat mai timpuriu orice eventuala modificare maligna a prostatei.
• Daca ai simptome cum ar fi urinarea dificila, dureroasa sau mai frecventa decat de obicei, care te trezeste in cursul noptii, testarea PSA poate da indicii despre afectarea prostatei, insa vei avea nevoie si de alte analize pentru diagnosticul de certitudine.
• Prezenta unor factori de risc poate creste susceptibilitatea pentru cancer de prostata. In aceste cazuri se recomanda sa iti faci testul PSA periodic, in scop de screening, de la 40 de ani: antecedente familiale de cancer de prostata, prezenta unor gene care cresc incidenta cancerului de prostata (ex BRCA 2), persoane supraponderale sau obeze, persoane de culoare
• Daca esti diagnosticat cu cancer de prostata, testul PSA va evalua eficacitatea tratamentului si modul in care raspunde tumora.
• Dupa finalizarea ciclului terapeutic, testarea PSA va detecta o eventuala reaparitie a cancerului de prostata, pe care medicul o poate gestiona imediat.

Inainte de efectuarea testului, se recomanda:

• evitarea ejacularii in cele 24 de ore dinaintea testului, deoarece aceasta este asociata cu o crestere a PSA
• evitarea exercitiilor obositoare, cum ar fi mersul cu bicicleta, in ultimele 48 de ore
• anumite medicamente si produse pe baza de plante pot creste, de asemenea, nivelurile de PSA
• infectia urinara poate altera rezultatul testului PSA
• esantionul trebuie recoltat inainte sau la cateva saptamani dupa tuseul rectal  sau biopsia de prostata, deoarece aceste proceduri cresc si nivelul PSA

Proba necesara

Pentru efectuarea testului este necesara prelevarea unei probe de cativa ml de sange.

PSA total variaza odata cu varsta:

• 40-50 ani: ≤  2.0 ng/mL;
• 50-60 ani: ≤  3.1 ng/mL;
• 60-70 ani: ≤ 4.1 ng/mL;
• >70 ani:    ≤  4.4 ng/mL.

Cu cat valorile PSA sunt mai ridicate, cu atat probabilitatea confirmarii cancerului de prostata (CP) la biopsie creste.

PSA liber (free-PSA): se exprima procentual raportul dintre PSA liber detectat si PSA total, izolate din aceeasi proba de sange.

Testarea PSA liber se analizeaza daca PSA total se situeaza in intervalul  4-10 ng/mL.

• PSA liber < 10% creste probabilitatea confirmarii CP la biopsia prostatica, la 49-65%
• PSA liber > 25% indica o probabilitate redusa, de 9-16% de a depista CP la biopsia prostatica.

• Testele PSA pot sugera un cancer de prostata atunci cand acesta lipseste (un rezultat fals pozitiv).  De asemenea, aproximativ una din 7 persoane cu cancer de prostata poate inregistra niveluri normale de PSA (un rezultat fals negativ), astfel incat multe cazuri pot fi omise.
• Unii barbati se pot confrunta cu decizii dificile cu privire la tratament, desi acest lucru este mai putin probabil acum, deoarece majoritatii barbatilor li se ofera o scanare RMN inainte de alte teste (cum ar fi biopsia) si de tratament.
• Tratarea cancerului de prostata (CP) in stadiile incipiente poate fi benefica in unele cazuri, dar efectele secundare ale diferitelor tratamente sunt potential atat de grave incat barbatii pot alege sa amane tratamentul pana cand este absolut necesar.
• Desi s-a demonstrat ca screening-ul PSA reduce sansele unui barbat de a muri din cauza cancerului de prostata, multi barbati ar putea primi un tratament inutil, de aceea este necesara consultarea medicului care va decide cea mai adecvata abordare in cazul unor valori crescute ale PSA.

In toate punctele de recoltare ale retelei

Maxim 2 zile lucratoare.

Bibliografie:
www.nhs.uk
www.mayoclinic.org
www.webmd.com