Ciroza hepatica

Ciroza hepatica inseamna inlocuirea tesutului hepatic normal sau sanatos cu tesut cicatricial nefunctional. Pe masura ce boala avanseaza, arhitectura ficatului va inseamna din ce in ce mai putin tesut sanatos. Ciroza este ultimul stadiu al fibrozarii ficatului, fiind provocata de numeroase forme de boli sau probleme hepatice, precum hepatita sau alcoolismul cronic. Ciroza, din punct de vedere histopatologic, este caracterizata de prezenta nodulilor regenerativi inconjurati de tesut fibrozat cu aspect dens. Ciroza hepatica poate fi asimptomatica multi ani, iar cand apar simptomele, acestea sunt frecvent nespecifice (anorexie, oboseala, pierdere in greutate). Manifestarile intarziate includ hipertensiunea portala, ascita si, cand se produce decompensarea, insuficienta hepatica. Diagnosticul presupune frecvent biopsia hepatica.

Daca ciroza nu este tratata, ficatul va functiona defectuos sau va intra in incapacitate de functionare denumita insuficienta hepatica, cunoscuta drept ultimul stadiu al bolii hepatice.

Ciroza decompensata este termenul folosit pentru a descrie dezvoltarea complicatiilor specifice care rezulta din modificarile produse de ciroza. Ciroza decompensata este amenintatoare de viata. Deteriorarea ficatului produsa de ciroza este in general ireversibila. Insa, daca ciroza hepatica este diagnosticata precoce si este tratata cauza, deteriorarea ulterioara poate fi limitata si, in cazuri foarte rare, boala este reversibila.

Ciroza este provocata de boli cronice (pe termen lung) ale ficatului care lezeaza/deterioreaza tesutul hepatic. Pot trece multi ani pana cand deteriorarea hepatica sa determine ciroza. Cele mai frecvente cauze sunt:

Alcoolismul cronic. Este una dintre cauzele principale ale cirozei hepatice. Consumul abuziv de alcool poate provoca inflamatia ficatului, care, in timp, poate duce la ciroza. Cantitatea de alcool care provoaca ciroza este diferita de la o persoana la alta.

Hepatita virala cronica. Hepatita C cronica este o alta cauza frecventa a cirozei hepatice. Hepatita C duce la inflamarea ficatului, care, in timp, determina ciroza. Aproximativ 1 din 4 persoane cu hepatita C cronica dezvolta ciroza. Hepatita B cronica si hepatita D pot, de asemenea, sa determine ciroza. La nivel mondial, hepatitele tip B si C constituie cele mai frecvente cauze ale cirozei.

Steatohepatita nonalcoolica (NASH). Acumularea de grasimi la nivelul ficatului, care nu este provocata de consumul de alcool, este numita boala ficatului gras nonalcoolic, care determina steatohepatita nonalcoolica (NASH). NASH poate provoca inflamatia ficatului si poate duce la ciroza. Persoanele cu NASH au adeseori alte probleme de sanatate, precum diabet, obezitate, colesterol marit, boala arteriala coronariana, malnutritie proteica si obiceiuri alimentare nesanatoase.

Bolile ductelor biliare. Acestea limiteaza sau opresc bila din curgerea catre intestinul subtire. Astfel, bila ramane blocata in ficat provocand inflamatia si poate determina ciroza. Doua boli frecvente ale ductelor biliare sunt colangita sclerozanta primitiva si ciroza biliara primitiva.

Bolile genetice. Anumite boli genetice mostenite pot determina ciroza. Acestea sunt boli care interfereaza cu metabolismul diferitelor substante produse de ficat. Dintre acestea: boala Wilson, hemocromatoza, bolile depozitelor de glicogen, deficitul de alfa-1 antitripsina (DAAT)

Boli autoimune. Hepatita autoimuna (boala hepatica provocata de sistemul imun).

Alte posibile cauze:

• Infectie, cum sunt schistostomiaza sau sifilisul
• Medicamente precum metotrexat (din clasa imunosupresoarelor) sau acetaminopfen. Reactia la anumite medicamente poate afecta ficatul, insa este o situatie rara. Dozele mari de vitamina A sunt hepatotoxice, iar hipervitaminoza A cronica poate determina aparitia fibrozei hepatice.
• Expunerea la anumite substante hepatotoxice. Arsenicul, o substanta care se gaseste in natura, are potential hepatotoxic.
• Infectiile pe termen lung cu diferite bacterii sau paraziti pot afecta ficatul provocand ciroza.
• Ciroza cardiaca – inima este o pompa care impinge sangele in tot corpul, iar cand aceasta nu pompeaza bine, sangele se acumuleaza la nivelul ficatului, aceasta congestie determinand afectarea hepatica.

Factori de risc

• Consumul crescut de alcool
• Excesul ponderal si obezitatea
• Comportamente care expun la infectii cu virusui hepatice: folosirea la comun a acelor si contactele sexuale neprotejate cresc riscul de hepatita B si C, infectii care pot conduce in timp catre ciroza hepatica.

Ciroza este adeseori asimptomatica pana cand deteriorarea hepatica este extinsa. Statisticile arata ca o treime dintre pacienti nu dezvolta simptome. Cand semnele si simptomele apar, acestea nu sunt specific acestei afectiuni. Printre simptomele care pot s aapara se numara:

• Lipsa poftei de mancare
• Oboseala si paloare (determinate de eliberarea de citochine, de anemie, hipersplenism)
• Respiratie cu dificultate (dispnee, datorita hipertensiunii portale)
• Greata
• Pierdere in greutate sau crestere brusca in greutate
• Diaree
• Varsaturi
• Febra
• Icter (ingalbenirea mucoaselor, a tegumentelor)
• Depozite sau pete galbene in zona ochilor (xantelasme datorita colestazei)
• Vene in panza de paianjen (telangiectazii)
• Sangerare frecventa
• Invinetire facila (aparitia de echimoze, chiar in situatia unor traumatisme mici, neimportante)

• Inrosirea palmelor (eritem palmar)
• Atrofie testiculara
• Ginecomastie (marirea sanilor la barbat)
• Perioade menstruale anormale (determinate de dezechilibrul productiei hormonale si al metabolismului)
• Reducerea libidoului
• Durere abdominala sau discomfort abdominal (de la marirea in dimensiuni a ficatului sau formarea de calculi biliari, sau acumularea lichidului ascitic)
• Prurit (mancarime rezultata din depunerea la nivel cutanat a productiei biliare)
• Scaune deschise la culoare
• Prezenta sangelui in scaun
• Urina de culoare mai inchisa: portocalie sau maronie

Complicatii asociate cu circulatia sanguina:

• Hipertensiune portala (hipertensiune in venele care alimenteaza ficatul) este una dintre cela mai frecvente si de temut manifestari tardive ale bolii. Ciroza incetineste circulatia normala a sangelui prin ficat, crescand astfel presiunea in vena porta, vena care duce sangele de la intestine si splina catre ficat. La nivelul ficatului, tensiunea sangelui creste. Hipertensiunea portala este cea mai severa complicatie a cirozei; la randul ei, determina complicatii precum: hemoragie gastrointestinala, ascita, afectare renala acuta (sindrom hepatorenal), hipertensiune pulmonara (hipertensiune portopulmonara), sindrom hepatopulmonar.
• Edem (umflarea picioarelor) si ascita (umflarea abdomenului). Hipertensiunea portala determina acumularea lichidului in picioare (edem) si in cavitatea abdominala (ascita). Edemul si ascita pot fi rezultatul incapacitatii ficatului de a produce suficient anumite proteine sanguine, precum albumina. Retentia fluidelor la nivel abdominal poate determina durere, dificultati in respiratie si deshidratare. Ascita este factor de risc pentru peritonita bacteriana.
• Encefalopatie hepatica. In cadrul acestei afectiuni, toxinele se acumuleaza in fluxul sanguin deoarece ficatul fibrozat nu le poate indeparta din organism. Aceste toxine determina un comportament bizar, chiar confuzie si incapacitatea de a-ti purta singur de grija. Unele persoane devin somnolente si nu se pot deplasa cu usurinta. Simptomele encefalopatiei hepatice pot varia de la oboseala si afectare cognitiva usoara la letargie (lipsa de raspuns la stimuli) sau coma.
• Splenomegalie (marirea in dimensiuni a splinei). Hipertensiunea portala poate produce modificari si la nivelul splinei. Scaderea numarului leucocitelor si trombocitelor sunt semne de ciroza cu hipertensiune portala.
• Hemoragie. Hipertensiunea portala determina sangele sa fie redirectionat catre vene mai mici, acestea marindu-se si devenind varice. Presate de cantitatea suplimentara de sange, aceste vene mici se rup, provocand hemoragie severa. Hemoragia care ameninta viata se produce frecvent la nivelul esofagului inferior (varice esofagiene) sau al mucoasei stomacului (varice gastrice). In cazul in care varicele sangereaza, viata iti poate fi amenintata. Daca ficatul nu poate produce suficienti factori coagulanti, sangerarea poate fi continua. Infectiile bacteriene sunt un trigger frecvent pentru hemoragie.
• Anemie. Anemia apare ca rezultat al splenomegaliei sau hemoragiei variceale cronice, datorita deficitului de folati in situatia persoanelor cu alcoholism cronic, sau datorita hemolizei
• Boala tromboembolica. Datorita trombocitopeniei si scaderii productiei de factori de coagulare, procesul de coagulare poate deveni imprevizibil, cu risc crescut atat de sangerare, cat si de trombi.

Alte complicatii:

• Infectii frecvente. Daca ai ciroza, organismul lupta cu dificultate impotriva infectiilor, deoarece ficatul nu poate forma proteinele necesare pentru combaterea infectiilor. Ascita poate determina peritonita bacteriana spontana, o infectie severa.
• Malnutritie. Ciroza ingreuneaza metabolizarea nutrientilor de catre organism, ceea ce determina slabiciune si scadere ponderala.
• Icter. Apare cand ficatul bolnav nu poate indeparta din sange suficienta bilirubina (un reziduu de culoare galben-maronie, produs prin distrugerea hematiilor imbatranite de la nivelul ficatului). Icterul provoaca ingalbenirea mucoaselor pielii si ochilor si urina inchisa la culoare.
• Boli ale oaselor. Unele persoane cu ciroza sufera de decalcifiere a oaselor (osteoporoza), avand risc crescut de fracturi.
• Risc crescut de cancer hepatic. Mare parte din persoanele care dezvolta cancer hepatic au ciroza hepatica.
• Insuficienta hepatica acuta suprapusa bolii hepatice cronice (acute-on chronic liver failure sau ACLF). Unele persoane ajung la insuficienta multipla de organ, pe care specialistii o considera o complicatie distincta la unele persoane cu ciroza, insa nu inteleg pe deplin cauzele acesteia.

Alte complicatii ale cirozei pot fi: menopauza prematura, diabetul, pierderea masei musculare.

De asemenea, persoanele care sufera de ciroza hepatica au de multe ori deficiente ale micronutrientilor, dintre care cel mai frecvent – magneziu, seleniu, vitamina B1, vitamina B2, vitamina A, vitamina C, vitamina D, vitamina E.

Persoanele cu ciroza in stadiu incipient nu au de obicei simptome. Adeseori, boala este descoperita in urma unui set de analize de sange de rutina sau in urma unei ecografii abdominale efectuate pentru alte probleme. Pentru a stabili diagnosticul, medicul realizeaza un examen fizic si recomanda analize de sange si o serie de investigatii.

Analize de sange:

• Teste pentru determinarea functiei hepatice. De exemplu:

• TGP (ALT-alaninaminotransferaza): Este o enzima prezenta la nivelul ficatului. Ajuta la transformarea proteinelor in energie.
• TGO (AST -aspartataminotransferaza): Este o enzima prezenta in ficat si in muschi.
• ALP (fosfataza alcalina): Este o enzima prezenta in ficat, oase, rinichi si sistemul digestiv.
• GGT (gama-glutamiltranspeptidaza): Este o enzima prezenta in ficat, ductele biliare si pancreas.
• Globulinele: Sunt proteinele pe care ficatul le foloseste pentru a combate infectia si trombii.
• Albumina: Este o proteina produsa de ficat; aceasta transporta hormonii si vitaminele in organism.
• Protrombina: Este o proteina produsa de ficat care contribuie la coagularea sangelui (testul timpul de protrombina masoara cat timp ii ia sangelui sa se coaguleze).
• Bilirubina: Este pigmentul galben produs  cand celulele rosii se sparg.

• Teste pentru evaluarea functiei renale. Este verificata creatinina, deoarece functia renala este afectata in stadiile avansate ale cirozei (ciroza decompensata)
• Teste pentru determinarea infectiilor virale – de exemplu pentru hepatitele B si C. Este analizat sangele pentru depistarea virusurilor hepatice.
• Teste pentru determinarea hepatitei autoimune – evaluarea nivelului de anticorpi antinucleari
• Teste pentru determinarea hemocromatozei – se determina nivelul de fier seric
• Teste pentru determinarea deficientelor de coagulare. Este testata capacitatea sangelui de a se coagula.

Medicul poate recomanda investigatii imagistice sau alte analize pentru a diagnostica cu precizie ciroza hepatica:

Investigatii imagistice:

• Elastografia prin rezonanta magnetica sau elastografia tanzitorie (tehnica Fibroscan). Aceste investigatii imagistice neinvazive depisteaza nivelul de rigiditate a ficatului si pot exclude necesitatea efectuarii unei biopsii hepatice.
• Alte teste imagistice. Rezonanta magnetica nucleara (RMN,) tomografia computerizata (CT) si ecografia abdominala produc imagini ale ficatului, evaluand dimensiunile ficatului, circulatia sangvina la nivelkul ficatului, prezenta tumorilor.
• Biopsia hepatica. O mostra de tesut – biopsie – nu este obligatoriu necesara pentru a diagnostica ciroza. Medicul insa o poate recomanda pentru a observa severitatea, extinderea si cauza deteriorarii hepatice. De exemplu, daca o ciroza foarte decompensata este suspicionata clinic, iar testele imagistice sunt neconcludente, este efectuata biopsia pentru a confirma diagnosticul. Gradul de sensibilitate al biopsiei hepatice ajunge la 100%, fiind o investigatie de certitudine.
• Interventie chirurgicala. In anumite cazuri, ciroza este diagnosticata in cadrul interventiei chirurgicale cand medicul poate observa ficatul in totalitate. Ficatul mai poate fi observat prin intermediul laparoscopului, un dispozitiv prevazut cu o minicamera video care este introdus in abdomen printr-o incizie minora.

Stadiile cirozei hepatice

Gradul de fibrozare hepatica este determinat, in urma punctiei hepatice sau a altor investigatii (fibroscan, fibromax), sub forma unui scor – exista mai multe metode folosite pentru stadializarea fibrozei: Knodell, Ishak, Metavir. Conform Knodell si Metavir, exista patru stadii de dezvoltare: F0 = fara fibroza; F1 = fibroza portala fara septe; F2 = fibroza portala cu putine septe; F3 = numeroase septe, fara ciroza; F4 = ciroza hepatica.

Ce sa intrebi medicul

Daca ai ciroza, adreseaza-te unui medic gastroenterolog sau centrelor de hepatologie unde poti sa beneficiezi de experienta echipelor medicale interdisciplinare. Intrebarile pe care sa le adresezi medicului ar putea fi urmatoarele:

• Care este cauza bolii in cazul meu?
• Care este severitatea bolii? In ce stadiu se afla?
• Exista metode pentru incetinirea sau stoparea deteriorarii hepatice?
• Care sunt variantele de tratament pe care le am?
• Este nevoie de analize de sange sau investigatii imagistice pentru a depista riscul de a dezvolta cancer hepatic?
• Medicamentele sau suplimentele imi pot afecta ficatul?
• Care sunt modificarile de stil de viata pe care sa le am in vedere?
• La ce semne si simptome ale complicatiilor ar trebui sa fiu atent?
• Am si alte probleme de sanatate. Cum le pot gestiona impreuna cu ciroza hepatica?

Mergi cat mai repede la medic daca simptomele nu dispar in 1-2 zile sau daca prezinti urmatoarele simptome:

• Crestere brusca in greutate cu marirea in dimensiuni a abdomenului
• Retentie crescuta de apa
• Icter
• Modificari in comportament sau in gandire
• Reactie noua sau diferita la medicamente
• Sangerare care se opreste mai greu

Daca ai urmatoarele simptome, mergi imediat la camera de garda a celui mai apropiat spital:

• Prezenta sangelui in voma sau scaun
• Dificultate respiratorie
• Durere abdominala
• Confuzie sau comportament bizar
• Varsaturi repetate
• Febra

Daca ai ciroza, este posibil ca medicul sa iti recomande investigatii regulate pentru a monitoriza semnele progresiei bolii sau ale complicatiilor, in special varicele esofagiene si cancerul hepatic.

Tratamentul cirozei depinde de cauza bolii si de cat de extinsa este deteriorarea hepatica. Scopul tratamentului este de a incetini progresia tesutului fibrozat si de a preveni sau trata simptomele si complicatiile cirozei. In cazul deteriorarii hepatice severe este posibil sa fie necesara spitalizarea.

Tratamentul pentru cauza de baza a cirozei

In cazul cirozei incipiente, este posibila reducerea deteriorarii hepatice prin tratarea cauzei de baza. Variantele pot fi:

• Tratament pentru dependenta de alcool. Este esential ca sersoanele cu ciroza cauzata de abuz de alcool sa opreasca consumul, deoarece, chiar si in cantitate redusa, alcoolul este toxic pentru ficat. In cazul in care renuntarea la alcool este dificila, medicul poate recomanda un program de tratament pentru dependenta.
• Scadere ponderala. Persoanele cu ciroza cauzata de boala ficatului nonalcoolic isi pot imbunatati sanatatea daca slabesc si isi controleaza nivelurile glicemiei. Daca ai ciroza si incerci sa slabesti este important sa mentii un aport adecvat de proteine.
• Medicamente pentru controlul hepatitei. Medicamentele pot limita deteriorarea ulterioara a celulelor hepatice provocata de hepatitele B sau C prin intermediul unor tratamente specifice pentru aceste virusuri. Pentru tratamentul cirozei hepatice dezvoltate pe fondul hepatitei C exista variante noi, revolutionare de tratament antiviral (impotriva virusului hepatitic C), fara interferon, care au o rata de success mare in ceea ce priveste eliminarea virusului, practic a cauzei care a determinat hepatita, iar ulterior ciroza. S-a dovedit ca la pacientii care au ciroza hepatica datorita infectiei cu virus hepatitis C, noua medicatie poate duce la regresia fibrozei hepatice, scade riscul de complicatii, de exemplu riscul de hipertensiune prortala si insuficienta hepatica, iar riscul de deces este redus semnificativ.
• Medicamente pentru controlul altor cauze si simptome ale cirozei. Medicamentele pot incetini progresia anumitor tipuri de ciroza hepatica. De exemplu, in cazul persoanelor cu ciroza biliara primitiva (cunoscuta sub numele colangita biliara primitiva) diagnosticata precoce, medicamentele pot incetini semnificativ progresia catre ciroza. Alte medicamente pot ameliora anumite simptome precum pruritul (mancarimile), oboseala si durerea. Pentru malnutritie asociata cirozei si pentru prevenirea osteoporozei pot fi prescrise suplimente alimentare.

Tratamentul complicatiilor

Medicul va trata si complicatiile provocate de ciroza hepatica. Metodele si tehnicile utilizate se pot referi la:

• Managementul excesului de lichid din organism. Alimentatia hiposodata si medicamentele pentru preventia acumularii de lichid in organism pot ajuta in controlul ascitei si edemelor. Acumularea severa de lichid ar putea necesita proceduri de eliminare a lichidului sau alte interventii pentru ameliorarea presiunii. Sunt cazuri cand un tub mic – numit sunt portosistemic transjugural intrahepatic (TIPS) – este plasat in vena din interiorul ficatului pentru a reduce presiunea sangvina de la nivelul ficatului si a incetini acumularea de lichid in cavitatea abdominala.
• Tratamentul hipertensiunii portale. Anumite medicamente antihipertensive pot controla presiunea crescuta din venele care alimenteaza ficatul (hipertensiune portala) si previn hemoragia severa. Medicul va efectua endoscopie digestiva superioara la intervale regulate pentru a urmari venele marite de la nivelul esofagului sau stomacului (varice) care ar putea sangera. Daca ai varice, se poate sa ai nevoie de medicamente pentru a reduce riscul de hemoragie. Daca nu poti tolera medicamente si exista semne ca varicele sangereaza sau ar putea sangera, vei avea nevoie de o procedura – bandare variceala (ligatura varicelor) pentru a opri hemoragia ulterioara.
• Tratamentul infectiilor. Posibil sa primesti antibiotic sau alte tratamente pentru infectii. De asemenea, medicul iti poate recomanda vaccinare impotriva gripei, pneumoniei si hepatitei.
• Monitorizare datorita riscului crescut de cancer hepatic. Medicul va recomanda semestrial analize de sange si investigatii imagistice pentru a urmari semnele cancerului hepatic, astfel incat acesta sa fie detectat cat mai precoce.
• Prevenirea encefalopatiei hepatica. Iti sunt prescrise medicamente pentru a preveni acumularea toxinelor in sange provocata de functionarea defectuoasa a ficatului.
• Transplantul hepatic. In stadiile avansate ale cirozei, cand ficatul se opreste din functionare, transplantul hepatic se dovedeste singura varianta de tratament. Aceasta poate fi avuta in vedere cand apar simptome precum icterul, ascita, hemoragia varicelor, encefalopatia hepatica, disfunctia renala sau cancerul hepatic. Sunt efectuate examinari extinse pentru a determina daca starea de sanatatea este suficient de buna pentru a supravietui interventiei.

Tratamente in studiu

Specialistii lucreaza la extinderea variantelor de tratament din prezent, insa succesele sunt limitate. Din cauza faptului ca ciroza are numeroase cauze si complicatii, sunt luate in considerare multe aspecte. O combinatie de screening, modificari de stil de viata si medicamente noi ar putea imbunatati sansele persoanelor cu afectare hepatica, cu conditia sa fie incepute din timp.

Este posibila in viitor reducerea sau reversibilitatea fibrozei care provoaca ciroza in functie de cauza fibrozei – de exemplu, unele persoane care au fost tratate cu succes cu medicamente pentru hepatita B sau C au obtinut o imbunatatire in ceea ce priveste fibroza.

Cum gestionezi boala

Poti sa previi agravarea cirozei printr-o gestionare optima:

• Adopta un stil de viata sanatos – Mananca sanatos si fa miscare regulat.
• Limiteaza consumul de sare pentru a preveni sau reduce acumularea de lichid
• Evita fructele de mare crude
• Nu consuma alcool
• Evita infectiile printr-o buna igiena a mainilor. Vaccineaza-te impotriva hepatitei A, hepatitei B, gripei si pneumoniei. Nu folosi la comun ace sau obiecte de uz personal. Practica sexul protejat.
• Foloseste cu precautie medicamente fara reteta (OTC-uri). Evita medicamentele  daunatoare ficatului (hepatotoxice) precum acetaminofenul. Medicul trebuie sa stie ce alte medicatii urmezi, pentru ca este nevoie de ajustarea dozelor  medicamentelor care sunt metabolizate la nivelul ficatului. Cere sfatul medicului in legatura cu suplimentele de plante pe care vrei sa le iei – nu exista suficiente dovezi stiintifice ca acestea ar avea beneficii in tratamentul cirozei hepatice.

Cum previi boala

Poti reduce riscul de ciroza avand grija de sanatatea ficatului:

• Nu consuma alcool. Daca ai o boala hepatica, insa nu ai ciroza, cere sfatul medicului in legatura cu consumul de alcool. In cazul adultilor sanatosi (femei de toate varstele si barbati peste 65 de ani) se recomanda sa nu depaseasca 1 pahar pe zi. In cazul barbatilor sub 65 de ani, se recomanda sa nu depaseasca 2 pahare pe zi.
• Mananca sanatos. Adopta o alimentatie bazata pe fructe si legume. Pentru a acoperi necesarul de proteine, alege cerealele integrale si proteinele slabe. Redu cantitatile de alimente grase si prajite. Cafeaua cu cofeina te poate proteja de fibroza si cancer hepatic.
• Renunta la fumat.
• Pastreaza o greutate sanatoasa. Excesul ponderal si grasimea corporala pot deteriora ficatul. Discuta cu medicul in legatura cu un plan de slabit daca esti obez sau supraponderal.
• Redu riscul de hepatita. Folosirea la comun a acelor si contactul sexual neprotejat cresc riscul de hepatita B si C. Vorbeste cu medicul in legatura cu vaccinarea impotriva hepatitelor.
• Cere sfatul medicului in legatura cu orice medicament sau supliment pe care il iei. Dozele mari de vitamine si minerale, in special vitamina A, fier, cupru pot sa agraveze deteriorarea hepatica.
• Ficatul indeplineste multe functii indispensabile organismului, inclusiv neutralizarea substantelor daunatoare, curatarea sangelui si crearea nutrientilor vitali.
• Vaccineaza-te impotriva virusului hepatic B. Pentru hepatita C nu exista vaccin disponibil.

Prognostic

Prognosticul este frecvent imprevizibil. Acesta depinde de factori precum etiologia (cauzele), severitatea, prezenta complicatiilor, afectiunile comorbide, factorii gazda si eficacitatea tratamentului. Pacientii care continua sa consume alcool, chiar si in cantitati reduse, au un prognostic foarte slab.

Semnele deficitelor de substante nutritive in cazul pacientilor cu ciroza hepatica sunt dupa cum urmeaza:

• Deficit de magneziu – rezistenta la insulina, crampe musculare,
• Deficit de seleniu – miopatie, cardiomiopatie,
• Deficit de vitamina B1 (tiamina) – Sindormul Wernicke-Korsakoff, simptome neurologice
• Deficit de vitamina B2 (riboflavin) – Glosita, cheilita, atrofie papilara lingual
• Deficit de vitamina A (retinol) – inchiderea culorii pielii
• Deficit de vitamina C – scorbut si petesii
• Deficit de vitamina D – alterarea metabolismului osos, afectare imuna
• Deficit de vitamina E – stres oxidativ (imbatranire)
• Deficit de vitamina B3 (niacina) – fotosensibilitate cutanata, confuzie
• Deficit de folati – anemie

Pacientilor cu ciroza hepatica li se recomanda intotdeauna o alimentatie cu continut redus de sodiu, in special daca au boala decompensata cu ascita. In plus, acestia au nevoie de un aport adecvat de proteine pentru a preveni slabiciunea musculara – medicii recomanda seara o gustare de aproximativ 700 de calorii care sa contina aproximativ 25 de grame de proteine pentru mentinerea masei musculare. Cantitatea de proteine nu trebuie sa fie crescuta pentru a preveni dezvoltarea encefalopatiei hepatice. Pacientii trebuie, de asemenea, sa adopte o alimentatie hipocalorica si sa evite bauturile dulci sau indulcite. In ceea ce priveste grasimile, acizii grasi omega 6 (care se gasesc, de exemplu, in uleiul de porumb) ar trebui evitate de pacientii cu boala hepatica de cauza alcoolica – acest tip de grasimi poate determina formarea de metabolite lipidici tozxici. Grasimile de tip omega 3 sunt insa antiinflamatorii, avand efect benefic asupra ficatului. In privinta lichidelor, pacientii cu boala hepatica avansata trebuie sa aiba un aport restrictionat de fluide, pentru a nu retine si dezvolta o ascita pronuntata. Medicii mai recomanda ca pacientii cu ciroza sa ia multivitamine si, in unele cazuri, suplimentarea cu anumiti micronutrienti precum zincul, de administrat la masa – cere sfatul medicului privind detaliile legate de alimentatia individuala.

Surse de informatie:

https://liverfoundation.org

https://www.mayoclinic.org

www.msdmanuals.com

www.emedicinehealth.com

https://my.clevelandclinic.org

www.ncbi.nlm.nih.gov