Boala celiaca este o enteropatie autoimuna declansata de ingestia de gluten (proteine din cereale cum ar fi graul, orzul, secara sau triticala – o cereala rezultata din incrucisarea graului cu secara) la persoanele cu predispozitie genetica.
Boala celiaca este una dintre cele mai frecvente cauze de malabsorbtie cronica. Interesarea intestinului subtire are ca urmare scaderea suprafetei de absorbtie, reducerea cantitatii de enzime digestive secretate, rezultand absorbtia precara a micronutrientilor cum ar fi vitaminele liposolubile, fierul, vitamina B12 sau acidul folic. In plus, inflamatia de la acest nivel stimuleaza secretia de fluide in lumen, avand ca urmare aparitia diareei. Malabsorbtia duce la scadere ponderala, dureri abdominale si balonari, acestea fiind simptomele asociate bolii celiace.
Testarea pentru boala celiaca se recomanda pacientilor cu:
- Simptome, semne sau probe de laborator sugestive pentru malabsorbtie, cum ar fi diareea, scaderea ponderala, steatorea, durerile abdominale postprandiale sau balonarile;
- O ruda de gradul I diagnosticata cu boala celiaca;
- Transaminaze crescute, fara o alta etiologie;
- Diabet zaharat tip I cu semne, simptome sau probe biologice sugestive pentru boala celiaca.
Testul preferat de detectie a bolii celiace la pacientii peste 2 ani este dozarea anticorpilor antitransglutaminaza tisulara de tip IgA. De asemenea, se mai pot doza IgA totali, anticorpi antigliadin de tip IgG. La pacientii cu anticorpi prezenti sau cu suspiciune clinica mare, se recomanda inclusiv endoscopie digestiva superioara cu biopsierea mucoasei intestinale. Pacientul nu trebuie sa fie la dieta fara gluten in momentul in care este testat.
Text: Dr. Oana Bucur, Medic Specialist Medicina Interna