Satisfactia sexuala se numara printre cele mai importante ingrediente care mentin fericirea intr-un cuplu si implinesc o relatie.
Cu toate acestea, multi barbati par sa se confrunte de-a lungul vietii cu nereusita de a obtine o erectie acceptabila pentru a initia un act sexual. Cu toate ca majoritatea cazurilor de disfunctie erectila se intalnesc dupa varsta de 40 de ani, aceste probleme nu ocolesc adolescentii sau tinerii.
Despre difunctia erectila
Prin disfunctie erectila se intelege incapacitatea constanta sau repetata de a obtine si/sau de a mentine erectia necesara care sa permita desfasurarea unui contact sexual. Statisticile arata ca 1 din 3 barbati cu varsta de peste 40 de ani se confrunta cu aceasta problema si unul din 10 barbati adulti va suferi de o disfunctie erectila pe termen lung.
Orice barbat se poate confrunta ocazional cu tulburari de erectie care pot aparea din mai multe motive, cum ar fi consumul ridicat de alcool, stres, probleme de relatie sau oboseala extrema. Cand insa acestea se repeta constant si dureaza mai bine de 3 luni, poate fi vorba de disfunctie erectila.
Mai exact, nereusita de a obtine o erectie in mai putin de 20% din contactele tale sexuale nu este neobisnuita si, de obicei, nu necesita tratament. Cu toate acestea, esecul de a obtine o erectie in mai mult de 50% din incercarile de a intretine un act sexual presupune existenta unei probleme medicale asociate care impune tratament.
In pofida conceptiei generale, disfunctia erectila nu este un atribut inevitabil al imbatranirii. Poate fi adevarat ca unii barbati mai in varsta ar putea avea nevoie de mai multa stimulare, dar cu toate acestea, ei pot obtine o erectie si se pot bucura de actul sexual. Disfunctia erectila, considerata de multi ca sfarsitul vietii sexuale sau echivalata cu impotenta, nu mai constituie de mult o problema insurmontabila si definitiva pentru medici.
Despre erectie
Mecanismul erectiei nu tine doar de dorinta, ci mai ales de stimulii sexuali si de starea generala de sanatate a barbatului, mai exact de functionarea sistemului nervos (care transmite semnalele excitatiei) si circulator (asigura vascularizatia la nivelul penisului), dar si de alti factori.
Penisul este format din doua formatiuni asemanatoare unui burete de tesut erectil, desfasurate pe toata lungimea organului, numite corpi cavernosi, ce contin un labirint de vase de sange in forma de spatii cavernoase (ca un burete). Aceste spatii arteriale vor acumula cea mai mare cantitate de sange din penis in timpul erectiei.
Uretra este un canal comun pentru urina si spermatozoizi, trece de-a lungul partii posterioare a corpilor cavernosi. Este inconjurata de un tesut erectil, numit corpul spongios, care contine doua artere principale, vase si nervi si are rolul de a proteja uretra in timpul erectiei.
O erectie incepe cu stimularea senzoriala si mentala. In timpul excitarii sexuale, mesajele nervoase determina stimularea penisului si relaxarea muschilor corpilor cavernosi, permitand sangelui sa umple spatiile arteriale deschise, ceea ce va crea presiune in aceste structuri cavernoase, penisul se mareste si este provocata erectia. Tunica albuginee (membrana care inconjoara corpii cavernosi), ajuta la captarea sangelui aceste formatiuni, sustinand erectia. Erectia este inversata atunci cand muschii penisului se contracta, oprind fluxul de sange si deschizand canalele de iesire.
Cauze
Excitatia sexuala masculina este un proces complex, care implica hormonii, creierul, emotiile, nervii, muschii si vasele de sange. Orice problema la nivelul acestora poate avea legatura cu aparitia disfunctiilor sexuale si a impotentei.
La originea disfunctiilor sexuale se pot afla probleme fiziologice, psihologice sau poate fi vorba de o combinatie a acestora.
Cauzele organice majore sunt fiziologice (organice):
- Tulburari vasculare
- Tulburari neurologice
- Alte cauze (endocrine, traumatice, anatomice, chirurgicale, oncologice, iatrogene)
Disfunctiile erectile sunt determinate cel mai frecvent de ateroscleroza sau diabet.
- Ateroscleroza arterelor cavernoase ale penisului este adesea cauzata de fumat, hipercolesterolemie, hipertensiunea arteriala, disfunctie endoteliala si diabet. Ateroscleroza si imbatranirea scad capacitatea de dilatare a vaselor de sange arteriale, limitand cantitatea de sange care poate intra in penis.
- Hipertensiunea arteriala contribuie la aparitia DE, chiar in lipsa aterosclerozei. La pacientii cu nivel ridicat al colesterolului, mai mare de 240 mg/ ml, se constata un risc sporit de dezvoltare a DE, cu 80% mai frecvent, decat la cei sanatosi.
- Disfunctia endoteliala este o afectare a invelisului intern care captuseste arteriolele mici. Tulburarea reduce capacitatea de vasodilatatie atunci cand este necesara pentru a creste fluxul sanguin si este mediata de niveluri reduse de oxid nitric. Fumatul, diabetul si/sau nivelurile scazute de testosteron sunt asociate cu disfunctia endoteliala.
- Disfunctia veno-ocluziva permite scurgerea venoasa, ceea ce scade cantitatea de sange din corpii cavernosi si duce la incapacitatea de a mentine erectia.
- Priapismul, de obicei asociat cu consumul de trazodona, abuzul de cocaina si anemia falciforma, poate provoca fibroza peniana si poate duce la DE pentru ca determina fibroza corpilor cavernosi si, prin urmare, afectarea fluxului sanguin penian necesar pentru erectie.
Cauzele neurologice includ:
- accident vascular cerebral
- convulsii complexe
- scleroza multipla, boala Parkinson
- neuropatii periferice (Neuropatia diabetica, deosebit de frecventa) si autonome
- leziuni ale maduvei spinarii
Complicatiile interventiei chirurgicale pelvine (de exemplu, prostatectomia radicala, cistectomia radicala, chirurgia cancerului rectal) sunt alte cauze frecvente.
Cauze traumatice: presiunea perineala prelungita (cum se intampla in timpul mersului cu bicicleta) sau traumatismele pelvine sau perineale pot provoca DE.
Alte cauze includ tulburarile hormonale, ingerarea unor medicamente, radiatii pelvine si tulburari structurale ale penisului (de exemplu, boala Peyronie)
- Deficienta de testosteron (hipogonadism ) poate scadea libidoul si poate provoca disfunctia erectila
- Consumul unor substante sau anumitor medicatii determina disfunctia erectila
- Alcoolul si cocaina pot provoca disfunctia erectila temporara
- Antihipertensive: Beta-blocante, clonidina, spironolactona, diuretice tiazidice
- Medicamente pentru sistemul nervos central: anxiolitice, inhibitori de monoaminooxidaza, opioide, inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei, antidepresive triciclice
- Alte medicamente care scad erectia: Amfetamine, inhibitori de 5-alfa-reductaza, antiandrogeni, chimioterapice pentru cancer, anticolinergice, cimetidina , estrogeni , agonisti si antagonisti ai hormonului luteinizant.
Factorii psihologici, fie ca sunt primari sau reactivi, trebuie luati in considerare in fiecare caz de DE. Cauzele psihologice pot include vinovatia, frica de intimitate, depresia, stresul sau anxietatea. Disfunctia erectila psihogena poate fi situationala, implicand un anumit loc, timp sau partener.
Factori de risc
- Varsta peste 50 de ani
- Glicemie crescuta
- Hipertensiune arteriala
- Colesterol ridicat
- Fumat excesiv
- Consumator de droguri sau alcool
- Obezitate
- Lipsa de exercitiu
- Conflicte relationale
- Stresul acasa sau la serviciu
- Stresul din cauza conflictelor sociale, culturale sau religioase
- Griji pentru performanta sexuala
Tipuri de disfunctii erectile
Tipuri de disfunctii erectileDisfunctia erectila poate fi primara, aparuta la debutul vietii sexuale si secundara, aparuta dupa o perioada de activitate sexuala fara probleme.
Disfunctia erectila poate sa apara la barbatul adult, in principiu la orice varsta, indiferent de conditia sociala, experienta sexuala sau statut marital. Totusi, exista diferente semnificative intre disfunctia erectila a adultului tanar si a celui de o varsta inaintata.
Disfunctia erectila psihogena apare de obicei la tineri si este conditionata de prezenta anxietatii, a fobiilor. La barbatul varstnic, disfunctia erectila apare pe fondul unor maladii organice, cardiovasculare, endocrine, urologice si poate fi atat o complicatie, cat si o manifestare precoce a acestora. Daca disfunctia erectila nu este tratata la timp si corect, o forma clinica a sa se va asocia cu alta si va aparea disfunctia erectila mixta, adeseori mult mai dificil de tratat.
Disfunctia erectila situationala, dependenta de starea psihoemotionala de moment a barbatului sau cuplului sau de alti factori exogeni nu constituie o conditie medicala si nu necesita tratament.
Simptome
Barbatii cu disfunctii erectile se confrunta cu:
- Incapacitatea de a obtine o erectie, indiferent de natura stimulilor (act sexual sau masturbare)
- Erectia nu este suficient de ferma pentru a incepe actul sexual
- Neputinta de a mentine o erectie pe toata durata actului sexual
- Reducerea dorintei sexuale.
Oricare dintre aceste simptome care persista pe o perioada mai lunga de trei luni impune controlul medical de specialitate.
Cand apelezi la medic
Disfunctia sexuala nu trebuie sa fie stanjenitoare pentru niciun barbat. Este recomandat sa mergi la medic daca:
- Ai ingrijorari legate de erectii sau daca te confrunti cu alte probleme precum ejacularea precoce sau intarziata
- Suferi de diabet, afectiuni cardiace sau de o alta boala care ar putea fi asociata cu disfunctia erectila
- Disfunctia erectila constituie adesea prima manifestare a patologiei cardiovasculare si trebuie inclusa in lista factorilor de risc pentru bolile cardiace.
- In 80-85% disfunctia erectila are un substrat organic, iar tratamentul adecvat indicat imbunatateste calitatea vietii pacientilor.
- Ai si alte simptome care insotesc difunctia sexuala.
Diagnostic
In majoritatea cazurilor, o discutie cu medicul (anamneza) si examinare fizica sunt suficiente pentru diagnosticarea disfunctiei erectile.
In cazul in care pacientul are o boala cronica sau daca medicul suspecteaza ca exista o alta problema de sanatate care sta la baza disfunctiei erectile, se recomanda si anumite teste medicale specifice patologiei investigate.
Pentru diagnosticarea disfunctiei erectile, este nevoie de:
- Control fizic - include examinarea penisului si a testiculelor
- Tuseu rectal pentru examinare prostata
- Analize de sange - sunt necesare, printre altele, pentru detectarea unor afectiuni (diabet, boli cardiace) si pentru determinarea nivelului de testosteron
- Teste de urina
- Ecografie Doppler pentru evaluarea circulatiei sangvine la nivelul penisului
- Teste imagistice pelvine, cum ar fi arteriografia, RMN sau CT sunt rar necesare pentru a verifica disfunctia erectila, cu exceptia cazului in care exista antecedente de trauma sau cancer
- Examinare psihologica pentru detectarea unor tulburari precum depresia
Tratament
Abordarea factorilor de risc
- Medicul iti va indica, in primul rand, ce „factori de risc” pot fi modificati sau imbunatatiti.
- Iti poate cere sa schimbi anumite obiceiuri alimentare, sa renunti la fumat, sa cresti antrenamentele sau sa incetezi sa utilizezii droguri sau alcool.
- Ti se pot oferi alternative la medicamentele pe care le iei, insa nu este recomandata intreruperea sau modificarea schemei de tratament fara acordul unui medic curant.
- Daca ti s-a descoperit o boala cronica, tratarea respectivei afectiuni este prima masura necesara in terapia disfunctiei erectile.
- Un rol important il are, de asemenea, tratarea problemelor emotionale. Acestea ar putea proveni din conflicte relationale, factori de stres ai vietii, depresie sau anxietate din cauza problemelor anterioare cu DE(anxietate de performanta).
Tratament medicamentos
In functie de cauza si de severitatea disfunctiei erectile, exista variate optiuni de tratament.
Medicamente orale care au ca efect cresterea nivelului oxidului nitric, un compus chimic prezent in organism.
Tratamentul cu astfel de medicamente are ca efect relaxarea musculaturii si cresterea presiunii sangvine la nivelul penisului, ceea ce sustine erectia. Este bine de retinut ca astfel de medicamente nu actioneaza imediat si nu au efect afrodiziac, deci nu amplifica excitatia.
Medicamentele sunt cunoscute sub denumirea de inhibitori ai fosfodiesterazei de tip 5 (PDE5), ele cresc fluxul sanguin penian (Viagra, Cialis).
- Se iau cu aproximativ o ora sau doua inainte de a face sex.
- Medicamentele necesita functionarea normala a nervilor penisului.
- Inhibitorii PDE5 imbunatatesc raspunsurile erectile.
- Aproximativ 7 din 10 barbati au raportat erectii mai bune. Ratele de raspuns sunt mai mici pentru diabetici si bolnavii de cancer.
Precautii: Daca iei nitrati pentru inima, nu trebuie sa utilizezi niciun inhibitor PDE5. Discuta intotdeauna cu medicul inainte de a lua un inhibitor PDE5 pentru a afla cum iti poate afecta sanatatea.
Cel mai adesea, efectele secundare ale inhibitorilor PDE5 sunt usoare si de scurta durata.
Terapia de substitutie cu testosteron
La unii barbati, disfunctiile erectile sunt puse pe seama nivelului scazut de testosteron. In acest caz, se recomanda terapia de substitutie cu testosteron, in combinatie sau nu cu alte tratamente.
Terapii intracavernoase (ICI) si intrauretrale (IU)
Daca medicamentele orale nu functioneaza, medicamentul Alprostadil este aprobat pentru utilizare la barbatii cu disfunctie erectila. Acest medicament se prezinta in doua forme, in functie de modul in care urmeaza sa fie utilizat: injectie intracavernoasa (numita „ICI”) sau prin uretra (numita „terapie IU”).
- Injectii. O optiune pentru tratarea disfunctiilor erectile sunt injectiile cu alprostadil la nivelul penisului. Alprostadil ICI se injecteaza in partea laterala a penisului cu un ac foarte fin. Este de mare valoare sa faci prima injectie in cabinetul medicului inainte de a te injecta pe cont propriu. Rata de succes pentru a obtine o erectie suficient de ferma pentru a face sex este de pana la 85% cu acest tratament. Scopul acestor injectii este obtinerea unor erectii care au o durata mai mica de o ora (20-30 de minute). Este posibil sa apara efecte adverse precum sangerarea si durata mare a erectiei, care depaseste momentul orgasmului, nefiind reglata de nervii penieni.
- Supozitoare uretrale (terapia Muse). Prin administrarea unei tablete cu alprostadil prin orificiul din varful penisului (uretra), se poate obtine o erectie in decurs de 10 minute, care dureaza pana la o ora.
Alte terapii
Dispozitivul cu vid consta in amplasarea unui cilindru de plastic peste penis si folosirea unei pompe pentru a se crea un vid in tub. Prin aceasta terapie, se obtine drenarea sangelui in penis. Erectia obtinuta se mentine cu ajutorul unui inel de cauciuc amplasat la baza penisului.
Implantul penian este o optiune recomandata mai ales in urma esecului celorlalte metode. Consta in implantarea unui cilindru (semirigid sau extensibil) in cei doi corpi cavernosi ai penisului. Implantul penian permite controlul si durata erectiei.
Implant semirigid (flexibil):
Cel mai simplu tip de implant este realizat din doua tije usor de indoit, care sunt cel mai adesea din silicon. Aceste tije de silicon ofera penisului barbatului fermitatea necesara pentru penetrarea sexuala. Implantul poate fi indoit in jos pentru a face pipi sau in sus pentru sex.
Implant gonflabil:
Cu un implant gonflabil, cilindrii plini cu lichid sunt plasati pe lungime in penissi sunt uniti cu o pompa plasata in interiorul scrotului (intre testicule). Cand pompa este cuplata, presiunea din cilindri umfla penisul si il face rigid. Implanturile gonflabile realizeaza o erectie cu aspect normal si sunt o senzatie naturala pentru partenerul tau. Cu acest implant, barbatii pot controla fermitatea si, uneori, dimensiunea erectiei. Implanturile permit unui cuplu sa fie spontan intim. In general, nu exista nicio schimbare in sentimentul sau orgasmul unui barbat.
Consilierea psihologica. Daca disfunctia erectila este cauzata de stres, anxietate sau depresie, este recomandata terapia psihologica.
Complicatii
Barbatii cu disfunctii erectile au o viata sexuala nesatisfacatoare, iar acest lucru poate duce la stres, anxietate, stima de sine scazuta, probleme in cuplu si infertilitate.
Preventie
Un stil de viata sanatos si tratarea problemelor de sanatate sunt masurile preventive principale ale disfunctiilor sexuale. In acest sens, se recomanda:
- Tratarea bolilor cronice
- Controale medicale de rutina
- Renuntarea la fumat, limitarea consumul de alcool
- Activitate fizica frecventa
- Reducerea stresului
- Ajutor specializat in cazul in care exista tulburari precum anxietatea sau depresia
Surse de informatie:
www.mayoclinic.org
www.patient.info
www.emedicinehealth.com
www.urologyhealth.org
Text: Dr. Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor