Stima de sine sau parerea pe care o ai despre propria persoana iti influenteaza perceptia despre toate aspectele vietiigenul de prieteni pe care ii alegi, modul in care te intelegi cu ceilalti, partenerul de viata ales, succesul in cariera, stabilitatea si integritatea, eficienta ca parinte.
Sunt multe motive care ne duc catre o stima de sine scazuta, alaturi de o incredere in sine si mai scazuta. De cele mai multe ori vrem sa facem ceva, pentru a ne imbunatati starea generala, echilibrul emotional, insa increderea scazuta in propria persoana ne opreste. Ne spunem “la ce folos” sau “oricum nu imi iese nimic bine”, ”ma mai fac si de ras“ - aceasta este vorbirea launtrica depreciativa si, din pacate, ne indreapta cu pasi lenti, dar siguri catre un episod depresiv in care ”nu mai are rost sa iesim cu prietenii”, pentru ca ”ei oricum nu ne inteleg“ sau “rad de noi “ sau “ nu am nevoie de mila lor”. Astfel, se instaleaza si autoexilarea cu toate efectele sale depreciative.
Cum ne dam seama ca avem o stima de sine scazuta?
- Cautam in permanenta confirmari de la persoanele din mediul nostru personal sau socio-profesional pentru aproape orice initiativa
- Nu avem curaj sa initiem proiecte noi sau sa propunem idei noi
- Ne lipseste puterea de a ne sustine propriile idei, pareri sau ganduri
- Avem o dorinta scazuta sau total absenta de socializare
- Suntem incapabili de a ne relaxa singuri
- Vrem sa avem mereu pe cineva alaturi care sa ne sustina, promoveze, valideze
- Avem in general o parere proasta despre propria persoana (fizic sau/si intelectual)
- Nu ne mai preocupa propria persona din punct de vedere fizic sau/si intelectual (simtim ca nu meritam atentia proprie)
- Avem un limbaj interior depreciativ referitor la propria persoana (ex. oricum nu imi sta bine, oricum nu arat bine, oricum nu sunt desteapta, oricum nu pot, oricum nu voi reusi).
Si lista ar putea continua la nesfarsit, daca la un moment dat nu ne spunem “BA DA, POT si VREAU!” sa fiu iubita, respectata, apreciata. Dar ce facem pentru asta? Nimic mai simplu, ne repozitionam in centrul propriului univers si cu pasi siguri ne intoarcem catre a ne iubi si respecta, considerand ca orice om merita aceste lucruri!
Cum redobandim controlul asupra stimei de sine?
Pasii simpli parcursi in consilierea psihologica ne ajuta sa redobandim controlul propriei vieti. Se incepe cu tehnicile de programare neurolligvistica, precum “merit sa fiu fericita“, “merit mai mult“, “pot“, etc. Bineinteles, totul incepe cu “vreau“, iar treptat ajungem la a ne accepta asa cum suntem.
Tot acest proces demareaza cu etapa prin care ne identificam in propria viata, cine suntem si ce vrem cu adevarat de la noi insine si de la ceilalti. Impreuna stabilim ce este cu adevarat important pentru dvs, ce este realist si posibil de realizat, trecand prin etapa acceptarii.
Aceasta este o etapa extrem de importanta in care nu numai ca invatam sa ne acceptam greselile, defectele, ci si unele etape tranzitorii din propria viata.
Pasul imediat urmator este sa ne stabilim telurile, nevoile si dorintele (ordinea nu conteaza) pe toate cele trei planuri ale vietii: personal, social si profesional. Astfel, incepem cu adevarat sa ne descoperim, sa ne redescoperim si sa ne redefinim, prioritizandu-ne cu adevarat si in mod autentic.
Abia apoi putem cere si celorlalti acelasi lucru, desi nu va mai fi nevoie. Cand o persoana se respecta cu adevarat si investeste in ea, acest lucru se vede si este usor de perceput si de ceilalti, care isi vor schimba atitudinea odata cu evolutia catre armonizarea cu propria persoana.