Pentru femeile insarcinate, vestea ca evolutia sarcinii nu se incadreaza in parametri normali, ca mediul in care se dezvolta bebelusul nu este unul sigur, ca riscul de nastere prematura e foarte mare, poate fi greu de dus. Si in afara de sustinere psihologica si incurajari, aceste mamici cu sarcini la risc au nevoie in primul rand de solutii reale si de medici pregatiti sa o ajute sa nasca un bebelus sanatos.
Ruptura membranelor uterine inainte de termenul la care bebelusul ar trebui sa se nasca poarta denumirea de ruptura prematura si apare cu o frecventa de 1-4 la fiecare 1. 000 de sarcini. Aproximativ un sfert dintre nasterile care se produc inainte de termen au printre cauze sau factori de risc asociati ruptura prematura de membrane uterine. Aceasta asociaza frecvent pierderea de lichid amniotic, cu aparitia oligohidramniosului, o conditie amenintatoare pentru sanatatea mamei si a bebelusului.
Cauzele producerii rupturii premature de membrane
In mod normal, membranele (sacul amniotic) se rup atunci cand incepe nasterea, in cele mai multe situatii datorita contractiilor uterine. Viitoarele mamici denumesc simplu acest eveniment cu “mi s-a rupt apa” deoarece, atunci cand membranele se rup, se elibereaza lichidul amniotic in vagin. Sacul amniotic are rolul de a pastra bebelusul in siguranta, lichidul din sacul amniotic oferindu-i posibilitatea de a se misca si de a creste in timpul sarcinii. Cand incepe nasterea, sacul amniotic se rupe, eliberand lichidul amniotic cu rol de a lubrifia si spala canalul nasterii, spatiul prin care se va naste copilasul.
Ruperea membranelor uterine inainte de implinirea termenului de 37 de saptamani de sarcina inainte de debutul travaliului, se numeste ruptura prematura de membrane. Sunt doua grupuri mari de cauze care pot sa determine ruptura prematura a membranelor uterine: iatrogen sau spontan:
- Cauze de natura iatrogena - pot sa fie multiple, cel mai frecvent implicate sunt biopsia de vilozitati coriale, amniocenteza, cerclajul cervical sau anumite proceduri de medicina fetala.
- Ruptura spontana prematura este determinata cel mai des de infectia intrauterina, dar poate fi cauzata si de alte conditii, precum sangerari vaginale, fumat in timpul sarcinii, anemia mamei, anumite afectiuni vasculare.
De asemenea, ruptura prematura de membrane apare mai des in sarcinile cu gemeni si este mai frecventa in randul femeilor care au mai suferit de ruptura prematura de membrane la o nastere anterioara. Exista si situatia, destul de frecventa, cand factorul care declanseaza ruptura prematura de membrane uterine ramane necunoscut. Studiile au demonstrat cu certitudine ca actul sexual sau examinarea cu speculul vaginal nu se asociaza cu ruptura prematura de membrane.
De ce este ingrijoratoare ruptura prematura de membrane uterine?
Ruptura prematura de membrane poate sa duca la nasterea prematura a bebelusului, inainte de termenul la care ar putea sa traiasca; de obicei, dupa ruptura prematura a sacului amniotic, se produce nasterea intr-un interval scurt de timp. Se cunoaste ca in Statele Unite ruptura prematura de membrane este cauza a 18%-20% dintre evenimentele fatale perinatale.
Un alt risc important este reprezentat de infectarea tesuturilor care formeaza placenta – corioamniotita, o conditie medicala care pune in pericol atat viata bebelusului, cat si viata mamei. Pot sa apara si detasarea placentei din uter, compresia cordonului ombilical si infectiile post-partum.
Solutii de tratament pentru ruptura prematura de membrane uterine
In situatia unei rupturi premature si precoce de membrane uterine variantele de tratament sunt dictate de o serie de caracteristici ale cazului, cum ar fi varsta sarcinii (varsta gestationala), daca se asociaza alta patologie a bebelusului sau a mamei, conditiile de tratament ale unitatii sanitare si experienta medicilor in procedurile de interventie materno-fetale.
Daca varsta sarcinii depaseste 34 de saptamani este foarte probabil ca medicii sa indice nasterea, deoarece bebelusul poate sa supravietuiasca in afara uterului de la aceasta varsta si scade riscul de infectie intrauterina, un risc important in situatia in care ar ramane inca in uter, dar fara a mai avea cantitatea necesara de lichid amniotic sau integritatea sacului amniotic care sa il apere.
Daca varsta sarcinii este peste 23-24 de saptamani cel mai indicat este sa se amane nasterea, pentru ca fatul sa aiba timp sa mai creasca si sa-si dezvolte organele, in primul rand aparatul respirator, pentru a putea supravietui in afara uterului. In acest caz, intervențiile medicale care au drept scop prelungirea duratei sarcinii sunt benefice pentru bebelus.
Echipa medicala multidiciplinara din Spitalul Baneasa utililizeaza diferite proceduri si realizeaza interventii materno-fetale cu scopul de a evita nasterea prematura si de a creste sansele nasterii unui copilas sanatos. Amniopatchul si amnioinfuzia sunt doua proceduri de medicina fetala care s-au dovedit salvatoare in mai multe situatii.
Amniopatch – “plasturele” salvator
Amniopatch reprezinta una dintre optiunile terapeutice si posibilele solutii de a prelungi perioada in care bebelusul va ramane in uter, astfel incat sa i se ofere sansa sa se nasca atunci cand sunt mai mari posibilitatile de a supravietui fara ajutor medical si de a fi sanatos. Este o tehnica medicala fetala care consta in infuzarea in cavitatea amniotica a unui concentrat de trombocite si crioprecipitat care poate sa formeze un fel de “plasture”, prin activarea trombocitelor si formarea fibrinei. Sansele de reusita ale procedurii tin de mai multe aspecte, printre care se numara cauzele rupturii de membrane, localizarea rupturii, volumul lichidului amniotic.
Chiar daca nu da rezultate in toate cazurile, acesta tehnica are avantajul de a prelungi sarcina pana la momentul in care copilul are sanse sa traiasca, dupa ce se va naste.
Printre rezultatele pozitive induse de acesta procedura se numara sanse sporite pentru copil de a se naste viu, scaderea incidentei corioamniotitei clinice sau subclinice (reducerea riscului de infectie a tesuturilor care formeaza placenta), prelungirea sarcinii, o greutate la nastere mai mare a bebelusului, scaderea nevoii de a primi ingrijiri de terapie intensiva.
Amnioinfuzia – tratament al oligohidramniosului
Oligohidramniosul se refera la un deficit al volumului de lichid amniotic. Poate fi determinat atat de ruptura prematura de membrane uterine, cat si de alte conditii – deficiente uteroplacentare (precum preeclampise, hipertensiunea cronica, afectiuni trombotice ale mamicii), malformatii fetale, moarte fetala.
Oligohidramniosul in sine nu determina aparitia de simptome, cel mult viitoarea mama poate percepe o diminuare a miscarilor fetale, dar afectiunile care determina oligohidramniosul pot sa determine simptome. Un volum uterin mic poate ridica suspiciune de oligohidramnios, iar diagnosticul se stabileste prin masurarea ecografica a volumului lichidului amniotic.
Exista putine tratamente eficiente pentru oligohidramnios. Pentru a creste temporar cantitatea de lichid amniotic se poate efectua o procedura care se numeste amnioinfuzie. Amnioinfuzia este procedura medicala prin care se injecteaza ser fiziologic in cavitatea amniotica prin intermediul unui ac introdus prin peretele abdominal.
In Maternitatea din cadrul Spitalului Baneasa punem pe primul loc sanatatea si siguranta nou-nascutilor si a pacientelor si gestionam cazuri complexe, fiind primul spital din Romania acreditat international pentru siguranta si calitatea ingrijirii pacientilor.
Citeste si:
- Povestea Ritei
- Povestea lui Vladut,
- Povestea Georgianei
- Amniopatch - “sigilarea” cu succes a membranelor rupte prematur la o varsta a sarcinii incompatibila cu viata
Referinte bibliografice
- Amniopatch treatment for preterm premature rupture of membranes before 23 weeks' gestation and factors associated with its success. Sung JH, Kuk JY, Cha HH, et al.. Taiwan J Obstet Gynecol. 2017;56(5):599–605. doi:10.1016/j.tjog.2017.08.005
- Preterm premature rupture of the membranes before viability. J.D. Yeast. Clin Perinatol, 28 (4) (2001), pp. 849-860
- The value of amniopatch in pregnancies associated with spontaneous preterm premature rupture of fetal membranes: a randomized controlled trial. Maged AM, Kamel HH, Sanad AS, et al. [published online ahead of print, 2019 May 7]. J Matern Fetal Neonatal Med. 2019;1-7. doi:10.1080/14767058.2019.1605348