Examen microscopic pe frotiu

Frotiul microscopic vaginal consta in recoltarea secretiei vaginale sau secretiei cervicale (de la nivelul colului uterin) si etalarea probei intr-un film subtire pe lame microscopice. Specimenul rezultat va fi examinat microsopic pentru identificarea florei vaginale patogene si a celulelor prezente in secretia vaginala.

Testul este efectuat de medic daca are suspiciunea de infectie a tractului genital.

Recoltarea se face si in cazul femeilor gravide pentru a pune in evidenta bacteriile care pot produce infectii nou-nascutului, cum ar fi Streptococcus agalactiae.

Medicul va recomanda acest test daca ai:

• Scurgeri vaginale abundente
• Scurgeri cu miros neplacut
• Consistenta secretiei vaginale este diferita (grunjoasa, branzoasa sau apoasa)
• Prezenta sangelui in secretie (in afara menstruatiei)
• Secretii de culoare modificata (gri-albicioasa sau alb-verzuie etc)

Examenul microscopic pe frotiu este un test simplu, nedureros si rapid care poate stabili cauza pentru o serie de afectiuni ginecologice care modifica secretiile vaginale.

Vaginita sau inflamatia vaginului este cea mai frecventa afectiune ginecologica intalnita in cabinet. O modificare a cantitatii, culorii sau mirosului secretiei vaginale, aparitia unei iritatii, mancarimea sau arsura se pot datora unui dezechilibru al bacteriilor sanatoase din vagin, ceea ce duce la vaginita. Daca exista doar un dezechilibru al florei endogene vaginale care nu produce si inflamatia peretilor vaginali, termenul folosit de medici este vaginoza bacteriana.

Cele mai frecvente cauze ale vaginitei la femeile simptomatice sunt de natura bacteriana (40-45%), candidoza vaginala (20-25%) si trichomoniaza (15-20%); cu toate acestea, 7-72% dintre femeile cu vaginita pot ramane nediagnosticate.

Infectiile vaginale se impart in cele fara transmitere sexuala (Candidoza, Vaginita bacteriana) si cele cu transmitere sexuala: (Tricomoniaza, Chlamydia, Gonoreea).

Cateva tipuri de infectii vaginale sunt mai frecvent intalnite.

• Vaginoza bacteriana produsa de Gardnerella vaginalis reprezinta mai degraba o alterare a florei bacteriene vaginale normale, fara prezenta inflamatiei, avand ca rezultat disparitia lactobacililor si cresterea in exces a bacteriilor predominant anaerobe, care in mod normal sunt sub 1% din flora vaginala. In cazul vaginozelor multiplicarea lor este de pana la 1000 ori mai mare. Bacteriile anaerobe produc enzime care descompun peptidele in aminoacizi, rezultand compusi asociati cu secretia si mirosul tipic (de peste) pentru aceste infectii.
• Staphylococcus aureus, prezent in vagin la 5-10% dintre femeile sanatoase, poate cauza scurgeri purulente si soc toxic in conditiile utilizarii de tampoane hiperabsorbante in perioada menstruala.
• Vaginita cu Trichomonas vaginalis este o boala cu transmitere sexuala determinata de T. vaginalis, un parazit flagelat. Aproximativ 70% dintre barbati se infecteaza de la femeia care prezinta boala dupa o singura expunere. Aceasta boala insoteste adesea vaginoza bacteriana.
• Candidoza vulvo-vaginala este determinata de Candida albicans in proportie de 85-90% sau de alte specii de Candida. 30% dintre femei pot fi colonizate vaginal fara simptome de infectie.
• Vaginita atrofica. Femeile ajunse in perioada de menopauza naturala sau chirurgicala dezvolta vaginita inflamatorie manifestata prin secretie vaginala purulenta abundenta, dispareunie si sangerare postcoitala secundare atrofiei epiteliului vulvar si vaginal. Fara stimulare estrogenica, epiteliul vaginal devine subtire si structurile vulvare devin atrofice. Cantitatea de glicogen scade de asemenea si pH-ul devine alcalin.

Diagnostic cervicita (infectia colului uterin)

Exocolul uterin sau portiunea exterioara a colului uterin, poate fi afectat de:

• Trichomonas vaginalis
• Candida albicans (infectii ce evolueaza ca cervico-vaginite)
• Papillomavirus (HPV mai ales tipurile 16 si 18 – implicate in etiologia neoplaziilor cervicale intraepiteliale)
• Herpes simplex tip 2 (evolueaza cu leziuni ulcerative endo si exocervicale).

Endocolul uterin poate fi sediul infectiilor cu

• N.gonorrhoeae (poate evolua asimptomatic la aproximativ 30% dintre femeile infectate)
• Chlamidia trachomatis

Endometrita (inflamatia mucoasei uterine)

• Endometritele acute au etiologia variata, fiind implicate bacterii aerobe si anaerobe ce fac parte din flora endogena vaginala.
• Endometritele cronice (asociate cu endocervicite si salpingite- inflamatia tubelor uterine) pot fi determinate de Chlamidia trachomatis (prin propagare ascendenta).

Boala inflamatorie pelvina (BIP)

• este determinata de microorganisme ce colonizeaza endocervixul si ascensioneaza catre endometru si trompele uterine (salpingita). Cele mai multe cazuri de BIP sunt determinate de microorganisme ce se transmit pe cale sexuala.  

Pentru prelevarea de secretii vaginale va fi necesar sa nu ai contact sexual, sa nu iti faci spalaturi endovaginale, sa nu utilizezi spermicide sau o alta medicatie endovaginala in ziua anterioara recoltarii. De asemenea, examenul este irelevant in perioada de menstruatie.

Mod de recoltare

Procedura se va efectua in cabinetul de ginecologie cu instrumentar sterilizat, adecvat, secretia fiind recoltata din fundul de sac vaginal posterior pentru secretia vaginala sau de la nivelul endocolului pentru secretia cervicala.

Care este procedura de recoltare?

Pentru recoltare va fi necesar sa te asezi pe masa ginecologica.

• Recoltarea secretiei vaginale. Medicul va introduce cele doua valve vaginale consecutiv, intai cea posterioara si apoi cea anterioara pentru a indeparta peretii vaginali.

Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac vaginal. Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul pe valva posterioara si recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala exprimata pe aceasta; retrage tamponul. Se extrage valva si se depune secretia la unul dintre capetele unei lame de microscop (stearsa in prealabil cu alcool si uscata).

Peste lama cu produs se pozitioneaza o a doua lama si se intinde continutul printr-o miscare energica de alunecare pe axul lung al celor doua lame. Daca secretia este consistenta se poate dilua cu solutie salina de ser fiziologic. Secretia etalata trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 4/5 din lungimea lamei.

Medicul va lasa la uscat cele doua lame, in conditii adecvate.

• Recoltarea secretiei cervicale: Se recolteaza dupa vizualizarea colului uterin cu speculum vaginal  fara lubrifiant. Se sterge cu o compresa sterila (tampon steril) exocolul pentru a inlatura excesul de mucus si exsudat la nivel exocervical.

Cu un tampon de exsudat se patrunde cca 1,5 cm in endocol si se imprima o miscare de rotatie completa, insistand pentru o buna stergere a mucoasei. Tamponul se descarca prin miscari de rotatie pe doua lame de microscop curate si degresate; lamele se lasa sa se usuce.

Transportul probelor catre laborator se face in maxim 2 ore de la prelevare, pentru a asigura viabilitatea bacteriilor, la temperatura camerei.

Examenul extemporaneu citobacteriostatic. Medicul va examina lamele la microscop, cu obiective cu putere de magnifiere mare.

Se analizeaza celulele, prezenta bacteriilor, a elementelor micotice (ciuperci) sau parazite (Trichomonas vaginalis)

Celularitatea:

• Testul poate indica prezenta leucocitelor albe din sange ( leucocite PMN) care indica prezenta inflamatiei.
• Celulele “clues” sunt tipice pentru vaginoza bacteriana, sunt celule epiteliale vaginale acoperite cu multe bacterii in forma de bastonase (bacili) sau sferice (coci), creand un aspect granular. In plus, in vaginoza, se observa un numar scazut de lactobacili, iar celulele albe din sange (leucocite) sunt absente.

La pacientii cu candidoza vaginala, testul evidentiaza celule levurice inmugurite si pseudohife, care apar in candidoza vaginala. Sunt cazuri cand acest diagnostic poate fi stabilit numai prin izolare pe medii de cultura, sensibilitatea microscopiei fiind de aproximativ 0,55.

Tricomonaza vaginala:

• Pe frotiu se pot distinge in proportie de 80-90%  parazitii mobili de T vaginalis, de forma piriforma in cazul tricomoniazei . Se observa un numar mare de leucocite (>10 per camp de mare putere) si celule epiteliale.

Pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului se pot face simultan si alte teste complementare, precum:

Testul Whiff

Este un test de miros, pe lama cu secretia vaginala se adauga solutie de hidroxid de potasiu (KOH) 10%. Aparitia unui miros de amina (peste) dupa adaugarea de KOH atesta prezenta vaginozei si, mai ales a  infectiei cu Gardnerella vaginalis; cu toate acestea, testul de miros nu este foarte sensibil sau specific pentru diagnosticarea acestei afectiuni. Testul de miros poate fi pozitiv, rareori, in vaginita cu Trichomonas, de exemplu.

Ph-ul vaginal

Poate fi determinat cu hartie de turnesol. Un pH al secretiei mai mare de 4,5 (mai alcalin) apare la pacientii cu infectie cu Trichomonas sau vaginoza bacteriana (sensibilitate 84-97%, specificitate 57-78%).

• Candidoza vaginala – pH-ul este mai mic de 4,5
• Vaginoza bacteriana – pH-ul este 5,0-6,0
• Infectia cu T vaginalis – pH-ul este 5,0-7,0

Frotiuri colorate

Pentru informatii suplimentare despre celulele si microorganismele din secretia vaginala, medicul poate recurge la colorarea celor doua lamele care contin specimenul de examinat. Cele 2 lame vor fi colorate cu doi coloranti diferiti: Giemsa (pentru aprecierea reactiei inflamatorii) si Gram (pentru aprecierea florei vaginale).

Examinarea la microscop a frotiului colorat Giemsa in cazul secretiilor vaginale normale evidentiaza numeroase celule epiteliale superficiale, cateva leucocite.

Prezenta reactiei inflamatorii este confirmata cand raportul leucocite (celule albe din sange) /celule epiteliale superficiale este > 1.

Inflamatia este intensa in trichomoniaza, mult mai discreta in candidoza si lipseste in vaginoza.

Celulele „clue cells” si absenta leucocitelor sugereaza existenta unei vaginoze.

Al doilea frotiu, colorat Gram, permite o apreciere mai corecta a florei vaginale.

In conditii normale aceasta este preponderent alcatuita din bacili lungi Gram pozitivi,  care constituie flora lactobacilara (Doderlein).

Coloratia Gram este 89-97% sensibila si 79-85% specifica pentru detectarea vaginozei bacteriene.

Prezenta de “clue cells” – celule epiteliale superficiale cu suprafata mascata de o abundenta flora bacteriana reprezentata de bacili/cocobacili Gram-variabili (Gardnerella vaginalis si Bacteroides spp) si bacili incurbati Gram-negativi (Mobiluncus).  

Prezenta acestor celule si inlocuirea florei vaginale normale cu speciile mai sus mentionate stabilesc diagnosticul de vaginoza.   

• prezenta diplococilor Gram-negativi intracelulari cu dispozitie caracteristica ”in boabe de cafea” este sugestiva pentru gonoree;
• prezenta celulelor levurice inmugurite si a pseudohifelor sugereaza candidoza vaginala;
• prezenta Trichomonas vaginalis – paraziti in forma de para, mobili;

Examenul permite calcularea scorului Nugent in vaginoza bacteriana. Se examineaza cel putin 10 campuri pe frotiul Gram. Fiecare aspect morfologic bacterian este cuantificat de la 0 la 4+. Interpretarea N-scorului: 0 – 3 = flora vaginala normala 4 – 6 = flora vaginala alterata 7 – 10 = flora compatibila cu vaginoza bacteriana.

In reteaua clinicilor Regina Maria, in cadrul cabinetelor de ginecologie.

Rezultatul se obtine rapid, in maxim 4 zile lucratoare.