Acid uric urinar

Acidul uric este produsul final care se formeaza in urma metabolizarii purinelor, componente derivate din proteine. O parte a acidului uric provine din digestia proteinelor, in timp ce o alta proportie are ca sursa degradarea celulelor imbatranite.

Unele alimente contin o cantitate mare de proteine, iar prin consumul lor apare cresterea concentratiei acidului uric. Printre acestea se afla:

• organele animalelor (rinichi, ficat);
• carnea animalelor tinere (pui, manzat, caprioara);
• unii pesti (sardine, hering, hamsii);
• fructele de mare (creveti, calamar, caracatita);
• alcool (bere).

Acidul uric este eliminat din organism pe doua cai: renala si digestiva. Calea renala este responsabila de excretia celei mai mari cantitati de acid uric, in timp pe calea digestiva este eliminata o cantitate mai redusa. Cand concentratia de acid uric din organism creste, si cantitatea de acid uric eliminata se mareste. In timp, aceasta poate conduce la aparitia unor afectiuni care pot altera functia rinichilor.

Determinarea concentratiei acidului uric din urina este o analiza non-invaziva, care aduce informatii valoroase referitoare la metabolismul acidului uric si la sanatatea rinichilor. Investigatia este recomandata de medic pacientilor care prezinta simptome specifice gutei sau care sunt diagnosticati cu aceasta afectiune. Printre manifestarile caracteristice gutei se afla:

• durere articulara;
• tumefactie articulara;
• eritem (inrosirea pielii);
• reducerea mobilitatii;
• prezenta nodulilor gutosi;
• articulatii calde la palpare.

In unele cazuri, guta se poate complica cu litiaza renala. Aceasta patologie apare ca urmare a cantitatii crescute de acid uric care se elimina la nivelul rinichilor. Astfel, in timp, acidul uric se poate depune si forma calculi (pietre). Acestea determina simptome ce creeaza disconfort pacientului, printre care:

• durere lombara sau in zonele laterale ale abdomenului posterior;
• durere care iradiaza in zona pelvisului sau inghinal;
• disurie (disconfort la urinare);
• hematurie (urina cu sange);
• febra;
• frison.

Analiza poate fi indicata si pentru:

• stabilirea diagnosticului de guta;
• evaluarea starii de sanatate a rinichilor;
• identificarea cauzei litiazei renale;
• evaluarea eficientei tratamentului;
• monitorizarea tratamentului chimioterapic - deoarece se asociaza cu producerea unei cantitati crescute de acid uric.

Este important a vorbi cu medicul inainte de efectuarea acestei analize, deoarece unele medicamente pot modifica rezultatul. Astfel, medicul poate recomanda intreruperea administrarii anumitor medicamente, precum:

• acid acetilsalicilic;
• antiinflamatoare nesteroidiene;
• diuretice;
• ciclosporina;
• antigutoase (medicamente indicate in guta);
• vitamina C;
• vitamina B3.

De asemenea, bauturile alcoolice sau substanta de contrast utilizata pentru realizarea investigatiilor imagistice poate conduce la obtinerea unui rezultat anormal.

Este important ca inainte de colectarea urinei, mainile sa fie spalate corespunzator. Pentru a evita contaminarea urinei, este indicat a realiza igiena zonei intime cu apa calda si sapun inainte de recoltarea probei.

Dozarea acidului uric se face din urina. Pentru aceasta se colecteaza urina pe 24 ore.

Procesul incepe la 7:00 dimineata. Prima urina nu se pastreaza. Urmatoarele se colecteaza intr-un recipient curat pana in dimineata zilei urmatoare, la ora 7:00.

Este important ca pe parcursul recoltarii urinei, aceasta sa fie mentinuta la o temperatura de aproximativ 4℃ (la frigider). Dupa finalizarea procesului, urina colectata se omogenizeaza, iar din aceasta se extrage un volum de aproximativ 100 ml care se stocheaza intr-un recipient special.

Exista si situatii cand dozarea acidului uric se face dintr-o proba de urina spontana.

Aceasta se obtine din prima urina de dimineata.

Rezultatele acestei analize sunt furnizate de laboratorul de analize medicale in aproximativ 2-3 zile lucratoare. Dupa primirea acestora, este indicat a consulta medicul pentru o interpretare corecta a valorilor obtinute.

Valoarea de referinta, considerata a fi normala a acidului uric este situata in intervalul 250-750 mg/24 ore (miligrame pe 24 ore).

Valori scazute

Obtinerea unei concentratii reduse a acidului uric in urina poate fi asociata:

• afectiunilor renale (insuficienta renala);
• alcoolism cronic.

Valori crescute

• Cresterea nivelului de acid uric in urina poate fi cauzata de:
• dieta bogata in proteine;
• guta;
• cancer;
• chimioterapie;
• afectiuni renale (sindromul Fanconi - excretia in exces a unor compusi, printre care si acidul uric);
• rabdomioliza (distrugerea fibrelor musculare);
• afectarea metabolismului purinelor (sindromul Lesch-Nyhan).

Este important a consulta medicul si a stabili impreuna care este cauza cresterii acidului uric. Pentru normalizarea acestuia poate fi necesar tratamentul medicamentos.

Dozarea acidului uric din urina este o analiza importanta pentru determinarea metabolismului acestui compus, sanatatii renale si diagnosticarea gutei. Aceasta reprezinta o investigatie non-invaziva care ofera informatii valoroase despre starea de sanatate a pacientului, iar rezultatele se obtin intr-o perioada scurta de timp.

Sursa:

• www.mountsinai.org, https://www.mountsinai.org/health-library/tests/uric-acid-urine-test, accesat la data 16.12.2023;
• www.webmd.com, https://www.webmd.com/a-to-z-guides/uric-acid-urine-test, accesat la data 16.12.2023;
• medlineplus.gov, https://medlineplus.gov/lab-tests/uric-acid-test/, accesat la data 16.12.2023;
• www.healthline.com, https://www.healthline.com/health/uric-acid-urine, accesat la data 16.12.2023.