Gliomul este cel mai frecvent neoplasm al sistemului nervos central, in functie de tipul de celule gliale care formeaza tumora, distingem: astrocitoame (incluzand cel mai agresiv tip de cancer cerebral - glioblastomul), ependimoame si oligodendroglioame.
Provine din celulele gliale care, in mod normal, au rolul de sustinere, izolare electrica si nutritie a neuronilor. In functie de gradul de agresivitate, glioamele sunt de mai multe grade:
- Tumori de gradul I – benigne, bine delimitate, cresc lent, nu infiltreaza creierul normal si nu recidiveaza postoperator. Sunt specifice copiilor – astrocitomul pilocitic sau astrocitomul subependimar cu celule gigante (SEGA).
- Tumori de gradul II – sunt benigne dar infiltrative, se pot maligniza. Este vorba in special de astrocitomul fibrilar (sau difuz) si de oligodendrogliom. Apar la adultii tineri (in jur de 30-40 ani) si nu pot fi extirpate in totalitate prin operatie. Radioterapia si chimioterapia se pot folositi uneori in aceste cazuri.
- Tumori de gradul III – tumori „borderline", evolueaza din tumorile de gradul II, sunt mai putin agresive ca tumorile maligne propriu-zise (cele de grad IV). Este vorba de astrocitomul anaplazic si de oligodendrogliomul anaplazic.
- Tumori de gradul IV – maligne, numite si glioblastoame. Tumoarea poate fi de la inceput maligna (glioblastomul primar) sau poate evolua din gradul II in III si, in final, in gradul IV (glioblastom secundar). Diferenta dintre cele doua este semnificativa atat din punct de vedere genetic, cat si ca prognostic si raspuns la tratament.
Mutatiile genetice din glioame
Sunt importante atat pentru clasificarea tumorala, stabilirea prognosticului si luarea deciziilor de tratament.
Mutatiile IDH 1 si IDH 2 (Izocitrat-dehidrogenaza de tip I sau II)
- Izocitrat-dehidrogenaza (IDH) este o enzima implicata in metabolismul glucozei. Mutatiile IDH par a fi un eveniment timpuriu in geneza glioamelor si au fost identificate la peste 70% dintre glioamele difuze de grad II/III si in glioblastomul secundar.
- Sunt implicate in declansarea procesului tumoral, prin scaderea functionalitatii enzimei si acumularea unor produsi de metabolism toxici, care stimuleaza diviziunea celulei.
- Prezenta mutatiilor IDH in gliom are o valoare prognostica buna, prezicand o evolutie relativ lenta si un bun raspuns la tratament (radioterapie si, mai ales, chimioterapie citostatica)
- Mutatia IDH este un marker molecular pentru clasificarea gliomului incepand din 2016, definind glioblastoamele ca IDH1-mutante sau IDH1-de tip salbatic.
- Variantele genelor IDH1 si IDH2 sunt, de asemenea, observate intr-o varietate de tipuri de tumori non-SNC.
Statusul de metilare MGMT
- MGMT este o enzima cu rol in repararea leziunilor ADN provocate de citostaticele din grupa agentilor alchilanti, cel mai frecvent folosite pentru tumorile cerebrale (in special Temozolomida).
- Mecanismului de actiune a citostaticelor alchilante implica atasarea pe molecula de ADN din celula maligna a unor grupari metil care o fac nefunctionala; astfel, celula tumorala nu se mai poate apara si moare.
- In schimb, enzima MGMT indeparteaza gruparile minuscule de metil, restabilind functionarea normala a ADN-ului tumoral si favorizand rezistenta tumorii la citostatice.
- Cand gena responsabila de producerea MGMT este inactivata prin metilare, enzima MGMT nu se mai produce si ADN-ul celulei tumorale nu mai poate fi reparat; celula canceroasa devine astfel sensibila la actiunea citostaticelor si moare.
- Aceasta mutatie apare la 20-25% dintre tumori si determina un prognostic favorabil.
Co-deletia 1p-19q – absenta bratului scurt al cromozomului 1 si a bratului lung al cromozomului 19. Este o mutatie specifica oligodendroglioamelor, se insoteste, de regula, de mutatia IDH 1/2 si indica un prognostic favorabil suplimentar, in special datorita sensibilitatii crescute la citostatice.
Despre test
- Panelul MGMT-IDH1-IDH2 este un test genetic utilizat pentru detectarea metilarii uneia sau mai multor secvente ale genei MGMT si pentru a detecta prezenta mutatiilor punctiforme IDH1 sau IDH2, intr-o proba de ADN de la pacientul cu glioblastom.
- Hipermetilarea in regiunea promotor a genei MGMT, care codifica enzima reparatoare ADN, O6-metilguanin ADN metiltransferaza (MGMT), este un important marker de prognostic si predictor pentru raspunsul la tratamentul cu agenti alchilanti precum temozolomida.
- Un alt marker important de diagnostic si prognostic in gliom este prezenta mutatiilor IDH1 si IDH2 asociata cu un prognostic favorabil si o supravietuire mai lunga a pacientilor cu gliom.
- Se recomanda evaluarea simultana a mutatiilor IDH1 si a statusului de metilare MGMT pentru a prezice supravietuirea in glioblastom
Cui se recomanda?
Testul se recomanda pacientilor cu tumori cerebrale de tip gliom, pentru:
- Diagnosticul morfologic specific al unui gliom difuz
- Clasificarea moleculara a tumorilor sistemului nervos central
- Evaluarea prognosticului tumorii cerebrale
- Stabilirea conduitei terapeutice optime
Testul poate fi folosit la pacientii cu alte tumori pentru:
- Sustinerea diagnosticului diferential al tumorilor osoase condroide
- Prognosticul leucemiei mieloide acute (LMA)
De ce sa faci testul genetic?
- Ajuta medicul in incadrarea moleculara a tumorii. Conform noii clasificari OMS, testele genetice sunt obligatorii in glioame, un diagnostic anatomopatologic este considerat incomplet fara includerea lor.
- Au o valoare prognostica. In functie de profilul genetic al tumorii putem anticipa in ce masura va raspunde la tratamentele disponibile si care va fi evolutia ei in timp: daca e o tumora de grad mic, in cat timp poate recidiva sau se poate maligniza, care este speranta de viata a pacientilor si care este conduita terapeutica cea mai adecvata.
- Pot ghida optiunile de tratament. La un pacient in varsta, cu un glioblastom cu status negativ de metilare MGMT, stim ca raspunsul la citostatice va fi foarte slab sau inexistent; putem astfel sa evitam numeroasele reactii adverse ale tratamentului.
- Glioamele, care nu raspund la chimioterapia cu agent alchilant, pot fi facute mai sensibile la chimioterapie prin inactivare epigenetica mediata a regiunii promotor a genei MGMT. MGMT este unul dintre markerii importanti in glioblastoame, deoarece nu numai ca prezice raspunsul la terapie, dar poate fi folosit si ca marker de prognostic independent. Ca atare, MGMT castiga o valoare tot mai mare in diagnosticul, prognosticul si managementul terapeutic pentru aceste glioame maligne agresive.
Cum se recolteaza ?
Medicul va preleva material biologic de la nivelul tesutului tumoral, fie in cursul interventiei chirurgicale, fie printr-o biopsie. Va fi prelucrat tesutul tumoral fixat in parafina, obtinut prin rezectie chirurgicala sau biopsie.
Manevra se efectueaza intr-o unitate spitaliceasca si implica efectuarea unei anestezii generale.
Unde se recolteaza
In orice punct de recoltare din retea.
Durata de timp pana la comunicarea rezultatului.
Maxim 14 zile lucratoare.