Consultatia andrologica
Este consultatia efectuata de medicul urolog si are doua doua componente:
- Istoricul pacientului (antecedente personale patologice): investigheaza daca persoana a suferit interventii chirurgicale, afectiuni congenitale sau boli ale copilariei cu repercusiuni asupra functiei de reproducere, daca sufera de alte boli sistemice, daca a fost expusa la vreun mediu toxic. Istoricul pacientului se refera si la istoricul reproducator: daca pacientul a mai suferit de afectiuni ale aparatului urinar sau genital, daca a avut boli cu transmitere sexuala, care este istoricul privind conceptia.
- Examinarea clinica: medicul face un examen fizic al pacientului, examinand penisul, bursa scrotala si continutul acesteia, funiculele si zona inghinala. Pentru realizarea unei examinari cât mai precise, este necesar ca pacientul sa fie in ortostatism (“in picioare”) de circa 30 minute, la caldura, sa poarte lenjerie intima cât mai larga sau sa nu poarte lenjerie intima. Aceasta pregatire este necesara pentru a facilita relaxarea muschiului care inconjoara testiculele (muschiul cremaster) si a fibrelor musculare ale membranei care inveleste scrotul (dartos).
Spermograma
Reprezinta primul test de laborator ce se efectueaza in evaluarea barbatului care sufera de infertilitate. Cu ajutorul acestui test se poate stabili severitatea cazului. In situatia in care rezultatele obtinute sunt anormale, spermograma trebuie repetata pentru confirmarea rezultatelor.
Acest test are drept scop oferirea de informatii despre:
- volumul de sperma ejaculata
- concentratia de spermatozoizi in ejaculat
- mobilitatea spermatozoizilor
- morfologia spermatozoizilor
Cu circa 3-5 zile inainte de efectuarea spermogramei, barbatul nu trebuie sa intretina raporturi sexuale sau sa ejaculeze.
O spermograma este anormala daca apar modificari ale parametrilor acesteia:
- volum mic al ejaculatului (hipospermie)
- numar mic de spermatozoizi (oligozoospermie)
- absenta completa a spermatozoizilor (azoospermie)
- tulburari de motilitate ale spermatozoizilor - miscari mai lente (astenozoospermie)
- morfologie anormala (teratozoospermie)
Frecvent modificarile observate sunt asociate (oligoastenoteratozoospermie) de aceea, pentru a identifica o cauza, trebuiesc efectuate investigatii suplimentare.
Evaluarea endocrinologica
Este indicata in cazul barbatilor care prezinta modificari ale parametrilor spermogramei (in special când concentratia spermatozoizilor este <10 mil/ml) sau când se constata clinic modificari ale organelor genitale care se pot asocia cu tulburari endocrine.
Evaluarea hormonala minima trebuie sa includa masurarea nivelului seric al urmatorilor hormoni:
- FSH
- LH
- Testosteron total
In functie de valorile acestora si raportând la valorile obtinute in urma spermogramei, medicul urolog poate sa recomande pacientului si efectuarea de masuratori suplimentare ale concentratiilor hormonale de:
- prolactina
- estradiol
- inhibina B
- TSH
- testosteron liber
Ecografia aparatului urinar
Se pot determina, in unele cazuri, anomalii ale aparatului urinar superior asociate cu malformatii ale organelor genitale, mase tumorale renale sau intra-abdominale cu efect compresiv asupra elementelor vasculare din jur.
Ecografia scrotala
Se depisteaza majoritatea patologiilor scrotale/testiculare ce pot duce la alterarea procesului de formare a spermatozoizilor (spermatogeneza).
Ecografia testiculara in infertilitatea masculina are rolul de a evidentia sau de a depista:
- Existenta varicocelului (chiar varicocelul subclinic)
- Mase testiculare care nu se pot, in mod obisnuit, simti la palpare
- Modificari ale epididimelor
- Pachetele venoase dilatate
- Structurile funiculare
- Volumele testiculare (micsorate sau marite)
Poate fi folositoare atunci când examinarea clinica este incerta sau când medicul urolog doreste o evaluare mai precisa a structurilor anatomice localizate in interiorul bursei scrotale.
Ecografia transrectala
Se pot aprecia dimensiunile veziculelor seminale, ale ductelor ejaculatorii si ale prostatei, fiind utila in special in cazul pacientilor cu azoospermie, ajutând la stabilirea unui diagnostic de obstructie completa sau partiala a ductelor ejaculatorii.
Evaluarea bacteriologica a tractului spermatic
Infectiile tractului genital sunt considerate o cauza a producerii modificarilor calitatii spermei intr-un procent de 6-10%.
Este recomandat ca orice suspiciune de infectie sau boala inflamatorie genitala (istoric de boli cu transmitere sexuala sau/si simptomatologie sugestiva de boli cu transmitere sexuala) sa fie prompt investigata si, daca in urma investigatiilor se deceleaza o infectie, sa fie instituit tratamentul adecvat, conform antibiogramei.
Modalitatile de testare cele mai sensibile in depistarea infectiilor de tract spermatic sunt:
- Analizarea secretiei prostatice exprimate postmasaj prostatic
- Urocultura din secretie postmasaj prostatic (VB3)
- Analiza PCR din urocultura postmasaj (VB3)
Se poate adauga recomandarea de efectuare a analizei PCR din urina (VB3), pentru obtinerea unui rezultat cât mai complex.
Cu ajutorul acestor tehnici se pot decela infectii cu germeni precum: Chlamydia trachomatis rRna, Mycoplasma (genitalium si hominis), Neisseria gonorrhoea rRna, Ureaplasma (parvum si urealyticum), Trichomonas vaginalis, Haemophilus, Enterobacteriacee (E.coli, Klebsiella etc), Enterococi, Stafilococi, Streptococi, Candida.
Daca se constata existenta hematospermie sau alte modificari ale spermei, medicul urolog poate sa adauge spermocultura (postmasaj prostatic).
Screening-ul genetic
Se pot evidentia posibile cauze genetice ale infertilitatii, astfel incat sa se poata stabili prognosticul si sa se decida tratamentul optim.
Anomaliile genetice pot produce infertilitate masculina prin afectarea spermatogenezei sau a transportului spermatozoizilor.
Barbatii cu azoospermie non-obstructiva sau cei cu oligozoospermie severa (concentratia spermatozoizilor <5 mil/ml), asociind frecvent si modificari de motilitate si morfologie a spermatozoizilor, au un risc crescut de a prezenta anomalii genetice, in comparatie cu barbatii fertili.
Astfel aproximativ 1 din 10 barbati cu azoospermie non-obstructiva prezinta anomalii in cariotipul constitutional (2/3 din totalul anomaliilor fiind reprezetate de sindromul Klinefelter 47 XXY, insa pot aparea si deletii, translocatii, inversii asociate cu infertilitatea).
Circa 5% dintre barbatii cu oligozoospermie severa prezinta modificari ale cariotipului constitutional comparativ cu <1% dintre barbatii cu concentratia spermei normala.
In cazul acestor categorii de pacienti, se recomanda efectuarea cariotipului constitutional si determinarea microdeletiilor pe bratul lung al cromozomului Y (zonele AZF a, b, c), urmate, in functie de rezultat, de un eventual consult genetic. Mutatiile la nivelul genei CFTR sunt indicate doar la barbatii cu absenta bilaterala a canalelor deferente.