Reflux gastroesofagian la sugar

Mai ales in primul an de viata, copiii pot avea episoade de reflux gastroesofagian, care sunt considerate normale, daca nu le afecteaza sanatatea sau dezvoltarea. Alteori insa, aceasta manifestare este simptomul unorafectiuni precum boala de reflux gastroesofagian, care poate fi insotita de complicatii.

Refluxul gastroesofagian se produce cand continutul stomacului se intoarce in esofag (tub muscular care transporta alimentele si lichidele din gura in stomac). In primele luni de viata, refluxul gastroesofagian este considerat fiziologic, normal. La sugarii sanatosi, pot surveni mai multe episoade de reflux gastroesofagian pe zi. Regurgitatiile fiziologice apar imediat dupa ce bebelusul se hraneste sau odata cu eliminarea aerului inghitit. Daca aceste episode de reflux gastroesofagian nu afecteaza ritmul de crestere a copilului si nu sunt insotite de alte simptome, nu sunt, de obicei, motive de ingrijorare. Este neobisnuit ca după 18 luni sa continue episoadele de reflux gastroesofagian.

La bebelusi, refluxul gastroesofagian este pus pe seama dezvoltarii insuficiente a sfincterului esofagian, un muschi care, dupa ce se inchide, nu permite trecerea sucului gastric acid inapoi in esofag.

Alti factori favorizanti sunt:

• Pozitia culcata a copilului timp indelungat
• Dieta majoritar lichida
• Nasterea prematura

Alteori, refluxul gastroesofagian este cauzat de:

• Boala de reflux gastroesofagian. Cand refluxul esofagian dureaza de mai multe luni, cand apar si varsaturi, tuse si respiratie dificila, este posibil sa fie vorba de boala de reflux gastroesofagian.
• Stenoza pilorica. Este produsa de ingrosarea progresiva a pilorului, orificiu circular care face legatura dintre stomac si duoden. Copilul cu stenoza pilorica are varsaturi imediat dupa masa si nu ia in greutate. In acest caz, este nevoie de tratament chirurgical.
• Intoleranta alimentara. Refluxul gastroesofagian poate fi cauzat si de o intoleranta precum cea produsa de proteina din laptele de vaca.
• Esofagita eozinofilica este o inflamatie a esofagului cauzata de o acumulare de eozinofile (un anumit tip de globule albe) in mucoasa peretelui acestuia si care este, de obicei, provocata de o reactie alergica fata de un aliment. 

Au un risc mai mare de a face reflux gastroesofagian copiii cu sindromul Down, cu distrofie musculara sau cu paralizie cerebrala.

• Esofagita sau inflamatia esofagului
• Ulceratii la nivelul esofagului, care pot da dureri sau ulceratii
• Anemie

Se impune controlul medical in cazul in care copilul are urmatoarele semne sau simptome:

• Nu ia in greutate
• Are varsaturi in jet
• Are varsaturi cu sange, in zat de cafea sau varsa un lichid verde sau galben
• Are scaune cu sange
• Refuza sa manance
• Respira greu si are tuse cronica
• Incepe sa regurgiteze dupa varsta de 6 luni
• Are o stare de iritabilitate dupa ce mananca

Daca bebelusul este sanatos, ia in greutate conform asteptarilor si nu este irascipil, nu este nevoie de teste suplimentare. In afara examinarii fizice si a intrebarilor legate de simptomatologia copilului, medicul poate recomanda alte analize si investigatii medicale pentru a afla cauza refluxului gastroesofagian. Printre acestea, se numara:

• Ecografia abdominala ajuta la detectarea stenozei pilorice.
• Testele de urina si de sange sunt indicate pentru depistarea posibilelor cauze ale varsaturilor frecvente si ale neluarii in greutate.
• Ph-metria esofagiana determina nivelul de aciditateal esofagului. In cadrul acestui test, copilului i se introduce prin gura sau nas un cateter subtire si frexibil, care are atasat un senzor ce monitorizeaza aciditatea.
• Radiografia abdominala depisteaza eventuale anomaliila nivelul tractului digestiv.
• Endoscopia digestiva superioara presupune explorarea esofagului, stomacului si duodenului cu ajutorul unui tub subtire si flexibil cu o camera video atasata. In cazul copiilor, se face cu anestezie generala.

Masuri generale

Refluxul gastroesofagian fiziologic se vindeca de la sine. Medicul poate recomanda cateva masuri care ajuta la prevenirea episoadelor de reflux gastroesofagian:

• Mese mici si dese (supraalimentarea la o singura masa poate favoriza varsaturile)
• Alaptarea sau hranirea cu formula de lapte trebuie intrerupta din cand in cand si copilul trebuie ajutat sa eructeze (sa scoata gazele din stomac), prin batai usoare cu mana pe spate
• Dupa masa, copilul trebuie tinut in pozitie vericala 20-30 de minute
• Este posibil ca refluxul sa fie cauzat de o alergie la laptele de vaca, carne de vita sau oua consumate de catre mama, de aceea, astfel de alimente pot fi temporar eliminate
• Schimbarea formulei de lapte
• Alegerea unor tetine care impiedica inghitirea aerului in timp ce copilul este hranit
• Ingrosarea cu mucilagiu de orez a formulei de lapte sau a laptelui muls poate ajuta, insa aceasta strategie poate adauga calorii suplimentare in dieta copilului

Medicamente

De regula, refluxul gastroesofagian fara complicatii nu necesita tratament medicamentos. Medicul poate prescrie medicamente care reduc aciditatea gastrica (precum ranitidina sau omeprazolul), in cazul in care copilul nu ia in greutate, daca refuza sa manance, daca prezinta simptome specifice inflamatiei esofagiene sau daca are astm bronsic.

Tratament chirurgical

Foarte rar, cand refluxul esofagian previne cresterea sau este insotit de complicatii (precum cele respiratorii), cand nu raspunde la tratamentul medicamentos sau in cazul stenozei pilorice, se recomanda interventia chirurgicala.

• Refluxul gastroesofagian se produce cand continutul stomacului se intoarce in esofag.
• In primul an de viata, copiii pot avea un reflux gastroesofagian fiziologic, fiind cauzat de dezvoltarea insuficienta a sfincterului gastroesofagian.
• Refluxul gastroesofagian fara complicatii nu necesita tratament medicamentos.
• Medicul poate prescrie medicamente care reduc aciditatea gastrica, in cazul in care copilul nu ia in greutate, daca refuza sa manance, daca prezinta simptome specifice inflamatiei esofagiene sau daca are astm bronsic.
• Tratamentul chirurgical se impune daca boala este insotita de complicatii sau daca nu raspunde la terapia medicamentoasa.

• Noteaza intrebarile pe care vrei sa le adresezi medicului
• Urmeaza indicatiile medicului.
• Noteaza diagnosticul si tratamentele pe care copilul trebuie sa le urmeze.
• Intreaba medicul daca boala copilului poate fi tratata si prin alte terapii.
• Afla de ce medicul recomanda un anume tratament.
• Noteaza data si ora urmatoarei programari.
• Afla daca poti lua legatura cu medicul si in afara orelor de program, in cazul in care vei avea nevoie.

• www.childrenshospital.org
• www.mayoclinic.org
• www.hopkinsmedicine.org
• www.webmd.com
• www.hopitalpourenfants.com

Consultant: Dr. Daniela Dobritoiu, medic specialist chirurgie pediatrica, Ponderas Academic Hospital