Odata cu dezvoltarea recenta in domeniul diagnosticului molecular si introducerea testelor bazate pe tehnicile de amplificare a acizilor nucleici (NAAT) s-a schimbat si modul in care se efectueaza diagnosticul de laborator al infectiilor intestinale. Iar noile metode de diagnostic revolutionare, rapide si foarte precise sunt disponibile si in cadrul laboratoarelor REGINA MARIA. Cu ajutorul acestei tehnologii avansate, expertii nostri in medicina de laborator pot detecta cauza diareei, varsaturilor sau crampelor si durerilor abdominale, simptome intalnite frecvent atunci cand ai o infectie gastro-intestinala.
Diagnosticul molecular in infectiile gastrointestinale
Infectiile gastrointestinale pot fi determinate de virusuri, bacterii sau de paraziti care determina inflamatia tractului gastrointestinal fie de la nivelul stomacului, fie de la nivelul intestinelor. Cele mai comune simptome ale infectiilor de la nivelul tractului gastrointestinal sunt diareea, febra, durerile abdominale, greata, voma. Cauza bolilor gastro-intestinale poate sa fie diferita, dar simptomele sunt asemanatoare, iar stabilirea cauzei bolilor nu poate fi facuta doar prin examen fizic al pacientului. Chiar daca simptomele determinate de diferite tipuri de microbi sunt asemanatoare, tratamentul corect trebuie facut in functie de cauza diferita care a determinat simptomele respective.
Laboratorul REGINA MARIA ofera posibilitatea unui diagnostic molecular complet si precis in vederea indentificarii a numerosi agenti enteropatogeni, pentru diagnosticul infectiilor gastro-intestinale.
Cine poate beneficia de diagnosticul molecular al infectiilor gastro-intestinale?
• Persoanele cu intoxicatie alimentara (toxiinfectie alimentara)
• Persoanele cu gastroenterite acute infectioase
• Persoanele cu gastroenterita cronica
• Persoane cu boala diareica infectioasa
• Persoanele afectate de diareea calatorului
• Persoanele care au simptome de infectii digestive precum diaree, chiar scaune cu sange (melena), dureri abdominale, varsaturi
• Persoanele la care se suspecteaza infectii dobandite in conditii spitalicesti.
Testarea moleculara se adreseaza copiilor si adultilor cu sistem imunitar deficitar, susceptibili la infectii oportuniste generate de alimentatie sau de nerespectarea conditiilor de igiena.
Avantajele testarii moleculare in diagnosticul infectiilor gastro-intestinale:
• Stabilirea unui diagnostic corect al bolii in timp record
• Identificarea existentei co-infectiilor (cand exista in acelasi timp mai multe tipuri de infectii: virale, bacteriene sau parazitare)
• Ofera posibilitatea stabilirii tratamentului adecvat conform cauzelor care au determinat boala
• Ofera posibilitatea inceperii unui tratament adecvat in cel mai scurt timp
• Ofera posibilitatea evaluarii raspunsului la tratament (stabileste daca tratamentul este eficient)
Se evita administrarea de medicamente care nu sunt eficiente, dar care pot avea efecte adverse; de exemplu, nu se administreaza antibiotice, daca infectia este de cauza virala, deoarece antibioticele nu actioneaza asupra virusurilor, ci asupra bacteriilor si administrarea de antibiotic este inutila in cazul infectiilor de natura bacteriana, putand in schimb sa favorizeze aparitia de complicatii prin afectarea microbiomului intestinal.
Procedura de testare
Testarea este ne-invaziva, se face din proba de scaun.
Diagnosticul molecular al infectiilor (testarea sindromica) consta in detectia AND-ului sau ARN-ului agentilor etiologici printr-o metoda genetica avansata, metoda PCR (reactie de polimerizare in lant - PCR: Polymerase Chain Reaction). Cu aceasta metoda se poate identifica agentul patogen dintr-un produs biologic al pacientului pentru diagnosticul corect si rapid al bolii, alegerea tratamentului si evaluarea raspunsului la tratament, precum si pentru stabilirea unui prognostic al bolii.
Pentru efectuarea testarii este necesara recoltarea unei probe de scaun.
Tipuri de microbi digestivi depistati prin diagnosticul molecular
Testarea moleculara permite identificarea mai multor agenti patogeni implicati in determinarea inflamatiei gastro-intestinale - de la bacterii, fungi, virusuri, helmiti si paraziti. Medicii curanti pot recomanda persoanelor cu simptome ale infectiilor digestive 4 paneluri diferite, care includ una sau mai multe clase de agenti infectiosi:
• Panel mixt digestiv – PCR multiplex. Acesta permite depistarea simultana de 21 de microorganisme (bacterii, virusuri si paraziti);
• Panel infectii digestive virale, care pemrite identificarea a 6 virusuri implicate in patologia digestiva;
• Panel infectii digestive parazitare si helmintice. Acest test depisteaza doar parazitii si helmintii implicati in patologia digestiva (15 microorganisme)
• Panel infectii digestive bacteriene, care identifica doar bacteriile implicate in patologia digestiva (13 bacterii)
Virusurile enteropatogene (care afecteaza tractul gastro-intestinal) care sunt cel mai frecvent implicate in patologia gastrointestinala sunt:
1. Norovirus GI (NVG1): virus extrem de contagios care determina varsaturi si diaree.
2. Norovirus GII (NVG2)
3. Rotavirus A (ROV): virus care determina diaree severa la copiii nou-nascuti si cei cu varsta mica
4. Adenovirus F (ADV-F): virus care poate infecta mai multe organe si care poate determina scaune apoase, cu febra si varsaturi.
5. Astrovirus (ASV): virus care afecteaza mai ales copiii si batranii, provocand diaree
6. Sapovirus (SV)
Bacteriile enteropatogene (inclusiv screening complet E. coli) identificate cu ajutorul testarii moleculare sunt:
1. Campylobacter spp. (Cam)
2. Clostridium difficile toxin B (CdB)
3. Salmonella spp. (Sal): bacterie care se transmite pe cale alimentara, poate fi transmisa prin intermediul ingerarii de carne insuficient pregatita termic (inclusiv carne de pui, fructe de mare), oua, lapte si produse din lapte. Simptomele frecvent intalnite in cazul infectiei cu Salmonella include greata, varsaturi, dureri abdominale, diaree, febra si dureri de cap.
4. Shigella spp. /Enteroinvasive/: este raspandita in ape contaminate cu materii fecale. Simptomele infectiei cu Shigella (dizenterie bacilara) include dureri abdominale, crampe, diaree, febra, varsaturi, posibil scaune cu sange sau cu mucus.
5. Escherichia coli (Sh / El)
6. Vibrio spp. (Vib)
7. Yersinia enterocolitica (Yer): este o cauza mai putin frecventa de diaree si durere abdominala, infectia se transmite prin ingerarea alimentelor contaminate, mai ales carne cruda sau insufficient pregatita, dar si inghetata si lapte. Simptomele frecvent intalnite sunt febra, dureri abdominale, diaree (in multe situatii scaune diareice cu sange)
8. Aeromonas spp. (Aer)
9. Gene stx1 / stx2 – genele Toxinei Shiga
10. Gene eaeA pentru Escherichia coli enteropatogen
11. Gene It/st pentru E.coli enterotoxigenic, E. coli O157
12. Gene aggR pentru E.coli enteroagregativ (aggR)
13. Clostridium difficile hipervirulent (CD hiper)
Escherichia coli, Salmonella si Campylobacter sunt patogenii enterogeni care sunt intalniti cel mai frecvent in epidemiile de infectii gastro-intestinale care se transmit alimentar.
Escherichia coli, Salmonella si Shigella sunt printre cele mai frecvente cauze ale diareei calatorului.
Pentru diagnosticul infectiilor gastro-intestinale de cauza (etiologie) parazitara, se identifica prin diagnosticul molecular 15 tipuri de paraziti si helminti enteropatogeni:
1. Giardia lamblia (GL)
2. Entamoeba histolytica (EH)
3. Cryptosporidium spp. (CR)
4. Blastocystis hominis (BH)
5. Dientamoeba fragilis (DF)
6. Cyclospora cayetanensis (CC)
7. Ancylostoma spp
8. Ascaris spp.
9. Enterobius vermicularis
10. Enterocytozoon spp / Encephalitozoon spp
11. Hymenolepsis spp
12. Necator americanus
13. Strongyloides spp
14. Taenia spp
15. Trichiuris trichiura
Bolile gastrointestinale reprezinta una dintre cauzele care au impact negativ asupra sanatatii determinand suferinta, internari si decese in intreaga lume. Cei mai afectati sunt copiii si persoanele cu sistemul imunitar compromis (persoanele care sufera de afectiuni cronice, cancere.
Pentru a stabili care este cauza diareei – care poate fi determinata de o multitudine de agenti patogeni, se folosesc diferite metode de diagnostic precum microscopia, testele antigenice, culturile, dar si metoda PCR, uneori fiind necesara efectuarea unor combinatii de teste. Testarea moleculara in infectiile gastrointestinale (testare sindromica) a fost dezvoltata recent pentru a stabili tipul de agent patogen implicat in dezvoltarea infectiilor la nivel gastro-intestinal utilizand doar o proba de scaun.
Surse de informatie:
Syndromic Panel-Based Testing in Clinical Microbiology, Poornima Ramanan, Alexandra L. Bryson, Matthew J. Binnicker, Bobbi S. Pritt, Robin Patel, Clinical Microbiology Reviews Nov 2017, 31 (1) e00024-17; DOI: 10.1128/CMR.00024-17
Multiplex Molecular Panels for Diagnosis of Gastrointestinal Infection: Performance, Result Interpretation, and Cost-Effectiveness, Matthew J. Binnicker, Journal of Clinical Microbiology Nov 2015, 53 (12) 3723-3728; DOI: 10.1128/JCM.02103-15
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7128059/