Pentru anumiti barbati, cea mai inteligenta miscare dupa stabilirea diagnosticului poate fi intarzierea tratamentului si urmarirea atenta a evolutiei cancerului.
Dupa ce o biopsie a prostatei confirma cancerul, urmatorul pas poate parea evident: administrarea tratamentului cat mai curand posibil, fie prin extirparea in totalitate a glandei prostata (prostatectomie radicala), fie prin administrarea de radiatii. Dar tratamentul imediat nu este singura optiune sau neaparat cea mai buna. Tratamentul in sine poate fi mai nociv pe termen lung decat cancerul. Anumiti barbati cu cancere de prostata incipiente cu risc scazut poate alege sa nu ia inca decizia de a se trata pana cand boala nu prezinta o amenintare mai mare. Atunci cancerul poate fi inca tratat foarte eficient. Abordarea se numeste supravegherea activa cu intentie de tratament intarziata.
„Prin supravegherea activa continuam sa monitorizam cancerul foarte indeaproape pentru a-i identifica comportamentul inainte de a incepe tratamentul” afirma Dr. Marc Garnick, specialist in cancer de prostata la Scoala Medicala Harvard si Centrul Medical Beth Israel Deaconess: „Pentru multi barbati, supravegherea activa are mai multa logica decat tratamentul imediat. Le permite sa evite posibilele probleme si beneficii nesigure ce decurg din tratarea unui cancer cu risc scazut.”
Motive pentru intarzierea tratamentului
Pentru un barbat cu varsta de 70 – 80 de ani cu cancer cu risc scazut, dureaza mai mult de 10 ani pentru ca tumora sa duca la aparitia simptomelor. Intre timp, tratarea cancerului cu radiatii si interventii chirurgicale atrage dupa sine riscuri importante sub forma unor efecte secundare suparatoare si posibil permanente, inclusiv disfunctia erectila si incontinenta urinara.
Prin alegerea supravegherii active un barbat poate evita riscul de tratare a unui cancer care este posibil sa nu-l afecteze pe durata prognozata a vietii sale. Poate muri in cele din urma cu cancer, dar nu din cauza acestuia.
Cu toate acestea, anumiti barbati cu risc mai mare ar trebui totusi sa ia in calcul tratamentul imediat:
- Barbatii intre 50 si 60 de ani cu cancer in faza incipienta, care pare posibil agresiv, pe baza unui raport patologic al biopsiei si care au un istoric familial de cancer de prostata.
- Barbatii care, in ciuda dovezii ca cancerul pare sa se dezvolte incet si ca nu prezinta o amenintare imediata, sunt totusi ingrijorati ca cancerul s-ar putea extinde.
Cum functioneaza supravegherea
Supravegherea activa este adeseori denumita incorect „asteptare vigilenta”. Dar exista numeroase diferente semnificative intre cele doua strategii. Intentia asteptarii vigilente este de a scuti adultii in varsta de efectele nocive ale tratamentelor, care este putin probabil ca le vor imbunatati starea de bine sau le vor prelungi viata. Dar asteptarea vigilenta nu include urmarirea intensiva pentru a se stabili daca un cancer se dezvolta sau se schimba in orice mod – de regula prin prelevarea de biopsii repetate de prostata. In schimb, medicul ofera tratament doar atunci cand apar simptomele.
„Barbatii care sunt supusi asteptarii vigilente sunt de regula in varsta si au alte probleme de sanatate” afirma Dr. Garnick. „Daca ar fi mai tineri, probabil ca li s-ar oferi tratament. Dar datorita perioadei de timp de care va avea cancerul nevoie pentru a cauza simptome si cauzelor concurente de deces, acestia aleg sa nu fie tratati in timp ce au foarte putine sau zero simptome cauzate de acest cancer.”
Pe de alta parte, supravegherea activa nu este un proces pasiv. „Urmarim cu meticulozitate evolutia cancerului” afirma Dr. Garnick. „In absenta simptomelor, daca acel cancer se agraveaza cu unul dintr-o serie de criterii, atunci in general se recomanda tratamentul. Cu toate acestea, inca nu suntem siguri cu privire la beneficiile tratamentelor oferite, ceea ce ingreuneaza si mai mult luarea deciziei de a primi tratament.”
Scorul Gleason: Cat de repede evolueaza?
Scorul Gleason este un instrument folosit pentru a clasifica cancerul de prostata pe baza posibilitatii sale de a se dezvolta si extinde. Patologii examineaza cele doua cele mai frecvente tipuri de celule cancerigene colectate in timpul unei biopsii si desemneaza fiecarui tip o nota de la 1 la 5, pe baza aspectului. Combinarea a doua note – de exemplu 4+3 – creste scorul Gleason de la 2 la 10. Cel mai mic scor Gleason indica cancerul cu dezvoltare lenta care este putin probabil ca se va extinde si dincolo de glanda prostata (metastaze).
Cine ar putea lua in calcul supravegherea activa?
Conform consensului actual al expertilor, barbatii care indeplinesc anumite criterii pot lua in calcul supravegherea activa. Detaliile trebuie discutate cu un medic, dar in general supravegherea activa este pentru barbatii cu scoruri PSA si/sau rezultate ale biopsiei care indica un cancer incipient cu dezvoltare lenta. Acestea sunt criteriile tehnice:
- scor PSA sub 10
- un scor Gleason sub 7
- tumora in stadiul T2a sau inferior (T1 este cel mai putin avansat tip de tumora; T3 este cel mai avansat)
- nu mai mult de 50% dintr-o mostra a biopsiei care sa indice cancer
- un timp de dublare al PSA lent, de regula mai mare de trei ani.
Varsta reprezinta un factor esential pentru barbatii care iau in calcul supravegherea activa. „Din 100 de barbati cu varsta de 75 de ani, cu cancer de prostata cu risc scazut, 70% nu vor avea niciodata probleme din cauza acestuia atata timp cat vor trai” afirma Dr. Garnick. Ceilalti 30% pot dezvolta in cele din urma simptome ale cancerului. Dar supravietuirea lor fara orice tip de tratament ar putea fi intre 8 si 23 de ani dupa stabilirea diagnosticului, in functie de agresivitatea tumorii. Un alt aspect important este reprezentat de celelalte boli pe care barbatul le poate deja avea atunci cand este diagnosticat cu cancer – afectiuni cardiace, de exemplu. „Cauzele concurente ale decesului trebuie cantarite atunci cand se ia o decizie” afirma Dr. Garnick.
Cata supraveghere?
Recomandarile expertilor variaza in functie de nivelul de monitorizare la care ar trebui sa se astepte un barbat in cazul supravegherii active. Dar aceasta strategie este specifica:
PSA si EDR: Dupa ce o biopsie initiala confirma cancerul, barbatul va fi sfatuit sa repete testarea PSA si o examinare digitala rectala (EDR) la fiecare trei sau patru luni. In timpul unei EDR, medicul introduce un deget lubrifiat, acoperit cu manusa, in rect, pentru a identifica neregularitatile din prostata.
Biopsia: Supravegherea activa va necesita biopsia de urmarire la fiecare 12 sau 18 luni sau mai mult. Anumiti medici pot recomanda urmarirea la fiecare trei ani, daca prima tura este negativa. „Decizia privind frecventa biopsiei este o decizie comuna” afirma Dr. Garnick. „Este foarte important sa se ia in calcul efectele secundare suferite de barbat in urma biopsiilor anterioare.”
Cand sa iei in calcul tratamentul?
In cadrul supravegherii active, medicul tau va cauta semne ce arata daca inainteaza cancerul sau daca a devenit mai agresiv. Posibilele semne problematice sunt
- o crestere acuta a rezultatelor testarii PSA de urmarire (desi aceasta se poate datora unei cauze care nu are legatura cu cancerul, de tipul unei infectii, si ar necesita confirmarea prin intermediul unei biopsii)
- o tumora cunoscuta ce pare acum mai mare pe baza unei EDR sau o modificare a scanarii RMN care sa arate ca tumora a crescut
- o crestere a numarului de mostre de biopsie care contin celule canceroase, sau o crestere a cantitatii actuale de cancer din fiecare esantion al biopsiei.
- o modificare a numarului mai mare al scorului Gleason asa cum s-a stabilit pe baza unei biopsii de urmarire.
Cantarirea beneficiilor aduse de tratament
Barbatii care aleg tratamentul chirugical in locul supravegherii active ar trebui sa fie constienti de faptul ca tratamentul poate fi nociv, incluzand disfunctia erectila si incontinenta, care pot afecta calitatea vietii.
In plus, tratamentul nu este in niciun fel o garantie a vindecarii. Intre 15% si 30% din barbati vor avea o recidiva si vor muri de cancer de prostata daca nu decedeaza mai intai din cauza unei alte boli. Dar pentru barbatul mediu care are o recidiva, decesul nu va aparea pana la circa 17 ani dupa tratament.
„Adeseori barbatii cred ca daca nu au probleme imediate in timpul operatiei si a perioadei postoperatorii, atunci sunt in siguranta” afirma Dr. Garnick. „Cu toate acestea, fiecare tratament poate cauza probleme si niciun tratament nu este garantat ca vindecator.”
PIVOT - Noi rezultate importante privind operatia vs. asteptarea vigilenta
La barbatii diagnosticati cu cancer de prostata, ce varianta reduce mai bine riscul de deces din cauza cancerului: interventia chirurgicala imediata sau intarzierea tratamentului pana cand apar simptomele – o strategie cunoscuta sub numele de asteptare vigilenta?
Per total, nicio abordare nu este superioara, conform PIVOT (studiul privind interventia versus observatia in cazul cancerului de prostata). Acest studiu a inclus 731 de barbati cu cancer limitat la glanda prostata. La jumatate din barbati cancerul a fost depistat prin screening-ul PSA si inca a fost prea mic pentru a fi simtit in timpul unei examinari.
Jumatate dintre barbati au fost alesi aleator pentru a li se extirpa prostatele. Ceilalti au fost monitorizati si li s-a oferit interventia chirurgicala daca dezvoltau simptome de cancer de prostata in evolutie. Barbatii din ambele grupe au fost consultati la fiecare 6 luni pana la deces.
Supravietuirea dupa stabilirea diagnosticului a diferit foarte putin intre barbatii care au facut operatia si cei carora li s-a oferit doar supravegherea: 13 ani vs. 12,4 ani. Per total, nu a existat nicio diferenta in ceea ce priveste rata de deces din cauza cancerului de prostata intre grupuri. Dar un procentaj redus de barbati cu cancer cu risc crescut – asa cum era indicat de scorurile PSA de peste 10 – au parut sa beneficieze mai mult de pe uram operatiei. In decursul unei perioade de 10 ani, pentru fiecare 8 dintre acesti barbati cu risc ridicat carora li s-a extirpat prostata, unul dintre ei a supravietuit mai mult comparativ cu barbatii din grupul cu supravegherea vigilenta.
PIVOT sugereaza ca barbatii cu cancer cu risc scazut nu ar trebui sa se astepte la un beneficiu semnificativ mai mare de pe urma operatiei imediate. Pentru barbatii cu cancer cu risc ridicat, exista si un mesaj important, afirma Dr. Michael Barry, profesor clinician de medicina la Scoala Medicala Harvard si cercetator in cadrul PIVOT incepand cu 1994. „Intotdeauna am crezut ca cancerele trebuie depistate cat mai curand posibil” afirma Dr. Barry. „Dar PIVOT sugereaza ca ele trebuie diagnosticate cat mai curand necesar. Pentru multi barbati, punctul necesar soseste odata cu niveluri PSA mai mari.”