Cele 1.000 de zile, de la concepție și până la vârsta de doi ani, reprezintă perioada cu un impact covârșitor asupra sănătății și dezvoltării viitoare, fiind etapa celor mai importante transformări. „Primele 1.000 de zile sunt cele mai critice pentru dezvoltarea fizică (somatică), a creierului și a sistemului imunitar ale copilului, viitorul adult de mâine. Iar alimentația, atât a mamei în timpul sarcinii, cât și cea a copilului, are un rol esențial în această perioadă. O alimentație corectă și echilibrată în primele 1.000 de zile asigură substratul necesar dezvoltării creierului, asigură o funcționare normală a sistemului imunitar, previne apariția unor carențe nutriționale, conturează tipul de metabolism și, implicit, reduce riscul de apariție a obezității”, spune dr. Mihaela Ștefănescu, medic primar pediatrie în cadrul policlinicilor Regina Maria Floreasca și Victoriei.
Dar, de fapt, de ce este atât de importantă alimentația?
Este de bun-simț că o nutriție echilibrată, care oferă organismului copilului toate elementele necesare, este esențială pentru o dezvoltare armonioasă și pentru o sănătate solidă. Și, totuși, de ce este așa, ce se întâmplă în organism atunci când mâncăm bine, adică echilibrat nutrițional? Ce efecte și ce diferențe poate produce un anumit tip de alimentație? Ei bine, a venit momentul să vorbim despre elementul-cheie al acestor procese: microbiomul, cunoscut și sub denumirea de „floră intestinală”.
A doua denumire, cea mai întâlnită în limbajul comun, ar putea induce ideea că este vorba despre ceva care se găsește doar la nivelul intestinelor. În realitate, microbiomul, armata de microorganisme care ne apără de agenții patogeni din exterior, colonizează, pe lângă tubul digestiv, mare parte din corpul nostru: pielea, tractul uro-genital, căile respitorii superioare. „Microbiomul începe să se formeze încă din perioada intrauterină, dar atunci este nesemnificativ. Dezvoltarea florei comensale începe practic în timpul nașterii, în etapa în care fătul traversează bariera pelvi-genitală și, ulterior, odată cu prima respirație. În continuare, microbiota se dezvoltă prin expunerea la microbii din mediul înconjurător și prin alimentație naturală (n. e. – prin alăptare) cel puțin până la vârsta de șase luni. În primul an de viață, microbiomul se maturizează, iar in jurul vârstei de doi ani, se presupune că ajunge să fie foarte asemănător cu cel al unui adult. Astfel se formează bariera protectoare care contribuie la apărarea împotriva patogenilor din mediul extern și la dezvoltarea sistemului imunitar. Dezechilibrele florei intestinale, care pot apărea inclusiv din cauza antibioterapiei, sunt implicate în numeroase afecțiuni: alergii alimentare, astm bronșic, cancer, obezitate, diabet zaharat, boli autoimune, boli inflamatorii intestinale și altele”, explică medicul pediatru Mihaela Ștefănescu.
Laptele de mamă, alimentul ideal pentru bebeluș
Alimentația naturală are un rol esențial datorită multitudinii de roluri benefice pe care le are pentru sănătatea copilului. „Cel puțin în primele șase luni de viață, laptele de mamă este alimentul ideal, care îi asigură sugarului nutriția perfectă. Avantajele hrănirii la sân sunt inegalabile pentru dezvoltarea sistemului imunitar. Un alt mare avantaj al alimentației naturale constă în consolidarea legăturii dintre mamă și copil, oferind copilului sentimentul de siguranță și de protecție încă din primele zile de viață, un factor esențial pentru o dezvoltare normală a funcțiilor psihice (cognitive, emoționale, comportamentale). Sugarii alăptați sunt feriți, pe termen lung, de riscul de obezitate, hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, diabet zaharat, astm, leucemie”, adaugă medicul.
Diversificarea, un pas mare în relația cu mâncarea
Un moment extrem de important în crearea unei relații sănătoase cu mâncarea este diversificarea alimentației. „În general, se începe diversificarea alimentației sugarilor la cinci luni – cinci luni și două săptămâni, când majoritatea bebelușilor sunt pregătiți pentru această schimbare. La această vârstă, sugarii încep să manifeste curiozitate în legătură cu actul de a mânca, dorința de a încerca din mâncarea adulților. Diversificarea alimentației are ca obiective înlocuirea meselor de lapte cu alimente semisolide și solide, introducerea în alimentație a tuturor principiilor nutritive, dezvoltarea gusturilor, cunoașterea diferitelor texturi ale alimentelor. Această schimbare este bine să se facă sub ghidarea unui medic pediatru, pentru a preîntâmpina posibilele incidente și pentru a asigura o alimentație adaptată necesităților nutritive ale copilului în această etapă”, susține dr. Mihaela Ștefănescu.
Aceasta este, deci, o etapă sensibilă, în care preferințele alimentare ale bebelușului trebuie formate, educate cu responsabilitate de părinți. La fel, în următorii ani, părinții îi vor transmite copilului obiceiurile lor alimentare, ca prim model de comportament, inclusiv alimentar. (De altfel, așa se explică faptul că și bolile fără un fond genetic, cum este obezitatea, se pot transmite în cadrul familiei.)
Copilăria „mică” – posibilul început al unei dependențe periculoase
Încă de când începe să descopere gusturile, în perioada diversificării, un copil poate căpăta ușor plăcerea pentru gustul dulce. Iar în zilele noastre, când tentațiile dulci sunt atât de multe, este o mare provocare pentru părinți să găsească soluții pentru ca relația copiilor cu dulciurile să nu devină una de dependență. De ce este atât de periculoasă plăcerea de a mânca multe dulciuri? Pentru că afectează microbiomul, după cum ne explică dr. Mihaela Ștefănescu: „Microbiomul uman este împărțit, în funcție de bacteriile dominante, de caracteristicile funcționale și de modul de generare a energiei din substraturile fermentabile disponibile în colon, în trei enterotipuri. Iar tipul de alimentație influențează ponderea enterotipurilor. În enterotipul 3, predomină bacteriile de tip Ruminococcus, care descompun mucina intestinală, care facilitează absorbția zahărului și care favorizează creșterea în greutate.
O alimentație dezechilibrată prin exces de grăsimi și de carbohidrați, dar săracă în fibre este incriminată de apariția, în perioada de adolescență sau de adult, a dismicrobismului intestinal, a bolilor inflamatorii intestinale și, pe termen lung, a sindromului metabolic asociat obezității”, mai spune medicul pediatru.
Recomandări pentru prevenirea obezității juvenile
- Alimentația mamei în timpul sarcinii trebuie să fie echilibrată, fără excese, fără alimentele de tip junk-food și să se desfășoare după un orar ordonat al meselor. Regimul alimentar echilibrat al viitoarei mame este bine să fie completat cu un program de activitate fizică regulată.
- Hrănirea sugarului în primele șase luni de viață este bine să se facă exclusiv la sân, iar alimentația mamei să fie una echilibrată nutrițional.
- Părinții trebuie să evite supraalimentarea, hrănirea excesivă a sugarului și a copilului mic, precum și oferirea de produse alimentare care conțin zahăr adăugat.
- Diversificarea trebuie să se facă în ritmul copilului, respectând principiile diversificării naturale. De asemenea, este contraindicată diversificarea precoce, mai devreme de patru luni, dar și cea tardivă, după șase luni.
- Respectarea practicii de a lua masa în familie și formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, astfel încât să fie evitate dietele dezechilibrate, în care predomină alimentele hipercalorice și fără valoare nutritivă și mai ales excesul de făinoase, de dulciuri, de grăsimi animale.
- Nu în ultimul rând, este foarte important să fie încurajat și educat interesul copilului pentru activități fizice prin stimularea cu jocuri care presupun activitate motorie.
Bibliografie:
- Florescu FI, Nicolescu IA, Rusinac EA (Echipa editorială SECOM): Microbiomul – rol esențial în menținerea sănătății orgaanismului. În Perspective. Jurnal de medicină alternative, 2020, actualizat în 2021.
- https://www.secom.ro/blogs/perspective/microbiomul-rol-esential-in-mentinerea-sanatatii-organismului
- Johnson K: Gut microbiome composition and diversity are related to human personality traits Human Microbiome Journal, Volume 15, March 2020.
- https://doi.org/10.1016/j.humic.2019.100069
- Kumar M, Babaei P, Boyang Ji et al. - Human gut microbiota and healthy aging: Recent developments and future prospective. Nutr Healthy Aging. 2016; 4(1): 3–16.
- https://doi.org/10.3233/NHA-150002