Scopul tratamentului hipertiroidismului este sa impiedice tiroida sa functioneze in exces.
Exista trei modalitati prin care se poate realiza acest lucru:
- Iod radioactiv - poate fi folosit pentru a distruge o parte din tiroida
- Medicamente - pot fi folosite pentru a bloca tiroida sa produca hormoni
- Interventia chirurgicala - poate indeparta tiroida partial sau total
Daca esti diagnosticat cu hipertiroidism de catre medicul de familie, cel mai probabil vei fi trimis la un specialist endocrinolog. Hipertiroidismul este mai putin frecvent, iar tratamentul este mai complex. Cand mergi la specialist, acesta iti va prezenta optiunile de tratament. Decizia finala de tratament va depinde de o serie de factori, intre care varsta, cauza bolii, gradul de severitate si daca ai alte probleme medicale.
Expertii in tiroida recomanda pacientilor sa aleaga tratamentul pentru hipertiroidism atat timp cat nu exista contraindicatii pentru o anumita terapie si in urma unei discutii ample cu medicul, in functie de particularitatea situatiei fiecaruia. Asadar, este important sa intelegi beneficiile si dezavantajele diverselor optiuni de tratament si sa ceri o a doua opinie daca nu te simti confortabil in legatura cu recomandarea medicului.
In tratarea hipertiroidismului sunt folosite urmatoarele tratamente:
Betablocante.
Indiferent de tratamentul care se dovedeste potrivit pentru tine, medicul poate prescrie initial un medicament numit betablocant. Acesta nu va vindeca hipertiroidismul, insa va ameliora unele simptome ale bolii. Betablocantele sunt de obicei prescrise pentru a trata hipertensiunea, angina, bolile coronariene, dar sunt, de asemenea, utile ca parte a planului de tratament pentru pacientii care sufera de hipertiroidism.
Betablocantele nu reduc nivelurile de hormoni tiroidieni din sange, insa blocheaza actiunea hormonilor tiroidieni asupra tesuturilor si pot ameliora simptomele in decurs de cateva ore. In timp ce astepti sa se definitiveze planul de tratament pe termen lung, un betablocant va ajuta inima sa se relaxeze prin reducerea ritmului cardiac si a palpitatiilor, dar si a tremurului si, posibil, va diminua nervozitatea. Propranololul a fost primul din aceasta clasa de medicamente, insa medicul poate alege din peste 10 variante diferite de betablocante care au fost dezvoltate de atunci.
Medicamente cu iod radioactiv.
Administrarea de iod radioactiv, procedura denumita uneori ablatie cu iod radioactiv, se dovedeste o metoda sigura si eficienta pentru tratarea hipertiroidismului. Desi in America este cea mai folosita varianta de tratament, in Europa se foloseste relativ rar. Iodul radioactiv distruge o parte semnificativa din glanda tiroida si, astfel, reduce productia de hormoni tiroidieni. La modul ideal, scopul este ca tiroida sa produca un nivel normal de hormoni, insa cel mai probabil vei ajunge sa suferi de hipotiroidism si vei fi dependent de hormoni tiroidieni pe viata – pe termen lung, tratamentul de substitutie iti va mentine normale nivelurile hormonilor tiroidieni si te vei simti bine.
Medicul va incerca sa estimeze cat de mult iod radioactiv va fi necesar pentru vindecarea hipertiroidismului. Este insa imposibil sa fie exact. Chiar daca se obtine doza exacta, tiroida poate deveni hiperactiva din nou. Daca doza nu este suficienta, fie si cu putin, sa te vindece, vei continua sa suferi de hipertiroidism si vei avea nevoie de o noua runda de tratament.
Tratamentul este simplu. Bei o bautura sau iei o pilula care contine iod radioactiv, la fel cum ai face pentru testul de radioiodocaptare, exceptand faptul ca iodul radioactiv provine dintr-un izotop radioactiv diferit decat cel folosit la testare.
La testare, o cantitate relativ mica de I-123 emite radiatii care pot fi urmarite cu o camera, nefiind periculoase pentru tiroida. In cazul tratamentului, o cantitate mai mare din mai puternicul I-131 este folosit pentru a distruge celulele tiroidei hiperactive.
Tiroida este in mod natural programata sa capteze iod si, din cauza ca este hiperactiva, este probabil sa capteze o doza semnificativa. Incepand cu aproximativ o saptamana inainte de tratament si continuand inca doua zile dupa acesta, va fi necesar sa adopti o alimentatie saraca in iod sau sa eviti sursele majore de iod, astfel incat tiroida sa fie “flamanda” dupa iod. Aceasta inseamna sa eviti toate tipurile de sare cu iod si alimentele fortificate cu iod (sarea este in regula, atata timp cat nu este iodata).
Dupa ingerare, moleculele radioactive vor incepe sa distruga celulele tiroidei. La cateva zile dupa tratament, iodul radioactiv care nu a fost captat de tiroida trece din organism in urina sau portiuni semnificative din acesta sunt reduse la o stare neradioactiva, inofensiva. Dureaza in general 6-12 saptamani ca nivelurile hormonilor tiroidieni sa ajunga la normal. In acest moment, se poate instala hipotiroidismul. Daca se intampla acest lucru, va fi nevoie sa incepi tratamentul de substitutie hormonala.
Procedura este nedureroasa, desi, in anumite cazuri, cand doza de iod radioactiv este la limita superioara, poti resimti o sensibilitate la nivelul gatului. Gura poate fi uscata ulterior, deoarece glandele salivare sunt uneori perturbate in timpul tratamentului. Totusi, este neobisnuit in cazul dozelor tipice de iod radioactiv.
Dupa tratament, va fi nevoie sa urmezi masurile de precautie timp de cateva zile, pentru a evita sa ii expui pe altii la radiatiile prezente in fluidele din corpul tau. In special, va trebui sa stai departe de femeile insarcinate sau de copiii mici, mai sensibili la expunerea la radiatii.
Alte medicamente care contin iod.
In tratamentul de rutina nu sunt utilizati alti compusi care contin cantitati mari de iod, deoarece utilizarea prelungita a medicamentelor care contin iod poate inrautati afectiunea. Totusi, aceste medicamente se dovedesc utile in situatii extreme, cand nivelurile hormonilor tiroidieni trebuie rapid controlate.
De exemplu, la persoanele cu boala Graves in forma severa, acestea sunt folosite cand betablocantele si medicamentele antitiroidiene nu pot controla hipertiroidismul, precum si in cazul pregatirii pentru operatia de tiroida. Medicamentele iodate sunt, cel mai adesea, iodurile, care sunt compusi de sare ce contin iod, precum iodura de potasiu. Acestea sunt solubile in apa si functioneaza in primul rand prin diminuarea productiei glandei tiroide si a secretiei de hormoni tiroidieni.
Antitiroidiene de sinteza.
Medicamentele antitiroidiene blocheaza capacitatea glandei tiroide de a produce hormoni si reduc nivelul de hormoni tiroidieni din organism. Avantajul administrarii acestor medicamente este ca nu afecteaza in mod permanent tiroida, precum o fac tratamentele radioactive. Dezavantajul este dat de incertitudinea cu privire la perioada de administrare si de faptul ca pot avea efecte adverse serioase.
Mediamentele antitiroidiene pot fi singura varianta de tratament de care ai nevoie atunci cand suferi de boala Graves, deoarece se produce vindecarea in timp si poate permite renuntarea la medicamente si, in acelasi timp, functionarea normala a tiroidei.
Aceste medicamente pot fi, de asemenea, folosite pentru tratamentul initial al cazurilor de gusa multinodulara toxica sau a adenomului toxic solitar, insa nu reprezinta o solutie pe termen lung pentru aceste afectiuni.
Administrarea de medicamente antitiroidiene timp de 1-2 ani poate determina o stare prelungita de remisie a bolii Graves, insa acest lucru se intampla Ia 20-30% dintre pacientii care aleg acest tratament. Si cei la care s-a instalat remisia pot suferi o revenire a bolii. Daca tratamentul nu produce rezultate, terapia cu iod radioactiv este o buna alternativa, cu riscuri minime si o mai mare rata de succes.
Medicamentele antitiroidiene pot fi, de asemenea, utilizate inainte de tratamentul cu iod radioactiv sau inainte de indepartarea chirurgicala a glandei tiroide. Aceasta asociere de metode terapeutice este benefica pentru pacientii cu afectiuni cardiace sau pentru persoanele in varsta care au risc cardiovascular crescut.
Datorita efectului pe care nivelurile hormonilor tiroidieni il au asupra inimii, medicul va dori sa monitorizeze indeaproape functia cardiaca pe parcursul tratamentului cu medicamente antitiroidiene. Scopul acestei abordari este sa aduca nivelurile hormonilor tiroidieni treptat catre normal inainte de inceperea terapiei cu iod radioactiv sau a interventiei chirurgicale. Procedand astfel, este minimalizat riscul de tireotoxicoza severa rezultat din inflamatia provocata de iodul radioactiv sau de interventia chirurgicala. Odata ce ai inceput sa iei medicamente antitiroidiene, va dura 1-3 luni pana sa te simti mai bine si pana cand functia tiroidei sa revina la normal.
Surse de informatie:
www.health.harvard.edu (Harvard Medical School Special Health Report, Thyroid Disease, Understanding hypothyroidism and hyperthyroidism)