Mai putin de 1% din copii sunt diagnosticati cu diabet zaharat tip 1 in primul an de viata si mai putin de 2% pana la 3 ani. Desi rar la aceasta categorie de varsta, diabetul zaharat tip 1 la nou-nascut si copilul mic pune o serie de probleme: in primul rand, in momentul diagnosticului, acesti copiii nu au semnele si simptomele clasice de diabet. In al doilea rand, este dificil sa stabilesti un regim terapeutic adecvat varstei lor. In al treilea rand, este foarte greu sa previi hipoglicemiile severe, cu atat mai important cu cat acestea au un impact major asupra dezvoltarii creierului. Si nu in ultimul rand, este impactul psihosocial pe care o astfel de boala cronica serioasa il poate avea supra copilului si familiei acestuia.
“Recent, la Camera de Garda Pediatrie din Campusul Medical Brasov, am consultat un sugar de 10 luni care fusese vazut in repetate randuri pentru infectii respiratorii si enterocolite recurente. Copilul era foarte dezhidratat si urina frecvent. Atunci cand am facut un test simplu de urina, am constatat prezenta anormala de glucoza, iar glicemia a aratat o valoare foarte mare - 450 mg/dl (n < 100 mg/dl). Atunci cand un sugar sau un copil mic bolnav vine la medic, diabetul tip 1 nu este printre primele diagnostice pe care le ai in vedere, tinand cont de incidenta foarte mica a acestei boli la copiii foarte mici. Si frecvent, ei sunt vazuti de mai multe ori, de unul sau mai multi medici.” – a subliniat Dr. Roxana Ivan, medic specialist pediatru, dificultatea diagnosticarii diabetului tip 1 la nou-nascut si sugar.
“Prezenta poliuriei si a polidipsiei nu numai ca poate fi trecuta cu vederea, dar poate fi folosita si pentru a-i reasigura pe parinti ca este chiar bine faptul ca bebelusul bea si urineaza bine. Frecvent, acesti copii sunt diagnosticati cu infectii respiratorii superioare sau otita medie sau infectia tractului urinar daca se observa urinarea excesiva. Nu este neobisnuit ca acesti copii sa primeasca o serie de tratamente cu antibiotice pentru o boala care nu raspunde la tratament. Insa tocmai in astfel de cazuri, cand nu exista o explicatie buna a bolilor pe care le are copilul, se recomanda sa se faca o analiza simpla a urinei pentru a exclude glicozuria si cetonuria. Iar odata ce diabetul a fost diagnosticat, provocarea majora este de a stabili un regim de tratament care sa fie atat rezonabil, cat si realist; in cazul copiilor mici, obiectivul controlului metabolic foarte strans ii poate expune la episoade de hipoglicemie severa care pot duce la tulburari cognitive subtile mai tarziu in viata. Regimul terapeutic trebuie sa echilibreze modelul de hranire si de activitate fizica neregulat al acestor copii foarte mici, cu necesitatea de a mentine un control metabolic adecvat.”- a subliniat Dr. Ivan.
Ce este diabetul zaharat?
Diabetul zaharat este o afectiune caracterizata prin niveluri crescute ale glucozei in sange datorita reducerii secretiei de insulina.
Insulina este un hormon produs si eliberat de pancreas care controleaza cantitatea de zahar din sange (glicemie). Un copil cu diabet zaharat are un nivel crescut de zahar in sange (hiperglicemie), fie ca urmare a faptului ca pancreasul nu produce sau produce o cantitate scazuta de insulina – diabet tip 1 (numit in trecut diabet cu debut juvenil), fie deoarece organismul este insesibil la insulina produsa - diabet tip 2. In ambele cazuri, cantitatea de insulina este insuficienta pentru nevoile organismului.
Diabetul tip 1 apare in copilarie, inclusiv la sugar, fiind insa mai frecvent la copilul mare, cu varste cuprinse intre 6-13 ani. Este o boala autoimuna, cauza lui o reprezinta un atac al sistemului imun asupra celulelor pancreasului care produc insulina. Diabetul tip 2 apare frecvent in adolescenta ca urmare a obezitatii si istoricului familial de diabet tip 2.
Cum se manifesta diabetul tip 1 la copiii mici?
Hiperglicemia este responsabila atat pentru simptomele imediate, cat si pentru complicatiile pe termen lung.
La copilul cu diabet tip 1, simptomele se dezvolta rapid, frecvent, in decurs de cateva saptamani si au tendinta sa fie destul de evidente:
- Hiperglicemia determina copilul sa urineze mult - poliurie. Daca inainte folosea olita, este posibil sa observi ca a reinceput sa faca in pampers sau ca uda patul din nou
- Pierderea de lichide duce la cresterea senzatiei de sete si a cantitatii de lichide baute - polidipsie, copilul putand avea o sete vie, pe care nu si-o satisface
- Unii copii se deshidrateaza, ceea ce va determina senzatia de slabiciune, letargie si batai rapide ale inimii (tahicardie)
- De asemenea, pot aparea tulburari de vedere. Din pacate, copiii mici pot sa nu stie ca nu vad bine si sa nu poata sa-ti spuna asta
- Foame intensa, insa cu scadere in greutate: atunci cand muschii si organele copilului nu primesc suficienta glucoza, apare senzatia de foame. Folosirea grasimilor pentru a furniza celulelor energie va duce la scaderea in greutate – un semn major de avertizare, in special atunci cand copilul mananca mult. Scaderea in greutate poate fi dramatica, in ciuda apetitului pastrat. Deficitul cresterii si pierderea in greutate pot fi primele simptome notate la un sugar sau copil mic si preced hiperglicemia franca
- Hiperglicemia altereaza imunitatea si face copilul mai susceptibil la infectii recurente care afecteaza tractul urinar, pielea si caile respiratorii. Mai pot aparea candidoze in ariile de flexie ale membrelor si zona inghinala
Cetoacitoza diabetica
Cetoacitoza diabetica apare la debutul bolii la aproximativ o treime din copiii cu diabet tip 1. In absenta insulinei, celule nu pot folosi glucoza din sange si vor apela la un alt mecanism de producere a energiei prin descompunerea grasimilor, ceea ce va duce la productia unor compusi reziduali denumiti cetone. Ca urmare a prezentei cetonelor in sange, aciditatea sangelui creste – cetoacidoza. Copilul va avea greata, va varsa, va resimti o stare de oboseala marcata si va avea dureri abdominale. Cetonele determina un miros de acetona al respiratiei copilului, care devine profunda si rapida (respiratie Küssmaul), datorita incercarii organismului de a compensa aciditatea sangelui.
Cresterea cetonelor in sange duce la cetoacidoza diabetica, care poate progresa catre coma si deces, uneori in decurs de ore.
Medicul pediatru suspicioneaza diabetul zaharat la un copil care prezinta simptomele clasice sau care are glucoza in urina la un examen de rutina. Diagnosticul este confirmat prin masurarea glicemiei. Se pune diagnosticul de diabet zaharat, daca valorea glicemiei pe nemancate – dupa o noapte de post – este mai mare de 126 mg/dl.
Cum se trateaza diabetul tip 1 la copii?
Atunci cand afli ca micutul tau are diabet tip 1, poate fi coplesitor la inceput. Urmeaza o perioada in care va trebui sa invatati – atat tu, cat si copilul tau, in functie de varsta pe care o are – cum sa faceti injectiile cu insulina, cum sa masurati cantitatea de carbohidrati pe care o consuma sau cum sa monitorizati acasa nivelul de glucoza din sange. Diabetul tip 1 la copii necesita ingrijire constanta, insa progresul in monitorizarea glicemiei si administrarea de insulina au imbunatatit considerabil ingrijirea de zi cu zi a acestor pacienti.
Iti poti ajuta copilul care sufera de diabet tip 1 sa previna complicatiile bolii:
- Ajutandu-l sa mentina pe cat posibil un bun control al nivelului glicemiei
- Invatandu-l importanta meselor si a participarii intr-o activitate fizica regulata
- Programandu-l la controale regulate la medicul diabetolog pediatru si la un examen oftalmologic anual incepand cu cel de-al cincelea an de boala
Tratamentul diabetului tip 1 la copii
Scopul principal al tratamentului este mentinerea glicemiei la un nivel sigur. In cazul diabetului de tip 1, tratamentul se face cu insulina pentru ca nici un alt medicament nu este eficient. De obicei, se administreaza 2-3 injectii de insulina pe zi sau aceasta se poate administra continuu cu ajutorul unei pompe de insulina. Frecvent, tratamentul cu insulina este inceput in spital, unde se poate testa nivelul glicemiei, astfel incat medicul sa poata ajusta dozele in functie de raspunsul copilului. Pentru a controla zaharul din sange, copilul cu diabet va trebui sa-si administreze insulina si sa-si schimbe stilul de viata. Aceasta presupune efectuarea regulata de exercitii fizice si modificarea dietei cu mese regulate, la intervale bine stabilite, pentru a evita scaderea glicemiei. Parintii si copiii mai mari vor invata sa calculeze cantitatea de carbohidrati din alimente si sa ajusteze cantitatea consumata pentru a mentine constant aportul zilnic.
Insa, in cazul copiilor, indiferent de varsta, este destul de greu ca acestia sa urmeze un plan de alimentatie perfect echilibrat (consumat la intervale regulate) si sa reziste tentatiilor de a consuma dulciuri. Cu atat mai dificil este in cazul sugarilor si copiilor mici, de varsta prescolara, la care pot sa apara hipoglicemii frecvente si severe.
La toate acestea se aduga problemele emotionale pe care le traiesc atat copiii, cat si parintii acestora.
Atunci cand intelege ca sufera de o boala pe care o va avea toata viata, copilul devine trist, furios si uneori, poate sa-si nege boala. Succesul tratamentului unui copil cu diabet tip 1 depinde de o familie care functioneaza bine si este pe deplin informata, de o echipa de ingrijire disponibila si cu experienta, de implicarea familiei extinse - a personalului de la gradinita sau scoala si a altor persoane care joaca un rol in ingrijirea zilnica a copilului. Cu acest sprijin si indrumare, povara diabetului poate fi redusa semnificativ.
Care sunt complicatiile diabetului la copii?
Complicatiile diabetului includ: boli cardiace, boala cronica renala, pierderea vederii, boala periferica vasculara si alte boli grave.
Scaderea glicemiei (hipoglicemia) apare atunci cand se administreaza prea multa insulina sau cand copilul nu are mese regulate. Hipoglicemia produce stare de letargie, confuzie si chiar coma. Episoadele de hipoglicemie frecvente la copiii cu varsta sub 5 ani pot afecta dezvoltarea lor intelectuala. In plus, copiii mici nu sunt capabili sa perceapa care sunt semnele de avertizare ale hipoglicemiei si sa le comunice. De aceea, parintii si familia extinsa – bunicii si personalul de la gradinita – vor trebui sa-i monitorizeze foarte atent.
Scopul tratamentului este acela de a mentine glicemia la niveluri cat mai normale si de a evita cresterile sau scaderile prea mari. Copiii mai mari si parintii acestora sunt invatati cum sa monitorizeze glicemia acasa si sa-si modifice doza de insulina in functie de inregistrarile glicemiei. Copilul va fi examinat de medicul diabetolog pediatru de patru ori pe an. Acesta va masura greutatea si evalua dezvoltarea copilului, va revedea valorile glicemiilor masurate la domiciliu, va oferi sfaturi privind alimentatia si va masura hemoglobina glicozilata – HbA1c, o substanta din sange care reflecta nivelurile glicemiei pe o perioada anterioara de 3 luni de zile. De asemenea, medicul va controla aparitia complicatiilor si va efectua cel putin o data pe an un examen de urina pentru masurarea proteinelor in urina, precum si un examen oftalmologic si neurologic.
Cu cat diabetul este controlat mai bine, cu atat mai putin probabila este aparitia acestor complicatii.
Consultant: Dr. Roxana Ivan, medic specialist pediatru
Surse de informatie:
- The infant and toddler with diabetes: Challenges of diagnosis and management, Denis Daneman, MB BCh FRCPC, Marcia Frank, RN MHSc CDE, Kusiel Perlman, MD FRCPC, Jean Wittenberg, MD FRCPC, Paediatr Child Health. 1999
- JDRF - Juvenile Diabetes Research Foundation
- Type 1 diabetes in children, Mayo Clinic
- Children and Diabetes, Diabetes. Co. Uk