Cum ne eliberăm de Sindromul de stres post traumatic?

Ce este tulburarea de stres posttraumatic?

Majoritatea persoanelor care trec prin evenimente traumatizante pot avea dificultăți temporare de adaptare și gestionare a stărilor interioare, însă, cu timpul, acestea se îmbunătățesc în mod vizibil. Dacă simptomele se înrăutățesc, durează luni sau chiar ani și afectează activitățile zilnice ale unei persoane, putem vorbi de apariția tulburării de stres posttraumatic, cunoscută și sub numele de PTSD (post-traumatic stress disorder)

Mai exact, aceasta reprezintă răspunsul cronic al psihicului în fața unui eveniment sau în fața unei situații care pune o persoană față în față cu ideea de moarte, de pierdere a propriei vieți, chiar dacă amenințarea nu o vizeazază în mod direct. Se manifestă cu precădere prin coșmaruri, anxietate și gânduri incontrolabile. Tratarea acestei tulburări este esențială pentru reducerea simptomelor și pentru recăpătarea unei vieți normale, fără impedimente.

Reacțiile în fața traumei sunt diferite de la persoană la persoană, în funcție de vârstă, experiențe, echilibrul emoțional și capacitatea de a procesa situația, emoțiile și șocul respectiv.

Manifestările tulburării de stres posttraumatic îi afectează, însă, și pe cei din jur: aceștia devin ținta respingerii, agresivității, anxietății și furiei persoanei care suferă de acest sindrom, precum și martorii neputincioși ai comportamentelor distructive și autodistructive. Tocmai de aceea este foarte important să fie cerut ajutor medical specializat încă de la primele simptome.

Simptomele tulburării de stres postraumatic

Anxietate crescută:

• Hipervigilență – o senzație constantă de a fi în alertă;
• Simptome fizice – palpitații, greață, tensiune musculară, frisoane;
• Iritabilitate și furie;
• Frică irațională de mari intensități;
• Toleranță redusă la zgomote;
• Dificultăți în concentrare;
• Dificultăți de a păstra starea de somn;
• Comportamente agresive.

Comportamente de evitare:

• Probleme la locul de muncă sau în relația cu ceilalți;
• Incapacitatea de a-și aminti anumite aspecte ale traumei;
• Pierderea interesului pentru activitățile zilnice;
• Lipsa speranței cu privire la viitor și un sentiment de neputință;
• O stare de amorțire și gol interior;
• Evitarea anumitor persoane și locuri;
• Izolare socială.

Reactivări ale evenimentului traumatic:

• Senzația fizică și emoțională că evenimentul traumatic se întâmplă repetitiv;
• Coșmaruri legate de evenimentul respectiv;
• Stări intense de disconfort la amintirea evenimentului.

Alte simptome des întâlnite:

• Gânduri și tendințe suicidare, de autodistrugere;
• Senzație de neîncredere, suspiciune generală îndreptată către cei din jur;
• Formarea unor dependențe: prin consumul de alcool, droguri, jocuri de noroc, mâncare etc.;
• Epuizare fizică și psihică;
• Reacții disproporționate la situații minore;
• Teama de a fi singur sau teama de a merge în mijlocul mulțimilor.

Manifestări la copii și adolescenți

• Anxietatea de separare – frica de a fi separat de părinte;
• Pierderea abilităților deja învățate, precum mersul la toaletă;
• Tulburări ale somnului și apariția coșmarurilor;
• Jocuri repetitive care conțin aspecte relaționate cu trauma;
• Apariția unor fobii și anxietăți care, aparent, nu au legătură cu trauma respectivă;
• Exprimarea traumei prin joc, povești sau desene;
• Stare de agitație, iritabilitate și agresivitate.

Cauzele tulburării de stres posttraumatic

• Orice situație pe care o persoană o consideră traumatizantă poate duce la apariția acestei tulburări. Specialiștii consideră că PTSD are mai multe cauze complexe, precum:
• Experiențele traumatizante anterioare și inclusiv severitatea traumelor prin care persoana respectivă a trecut până la acel moment;
• Factori ereditari: existența unui membru al familiei care suferă de anxietate și depresie poate crește riscul dezvoltării acestei tulburări;
• Temperamentul fiecărei persoane – care include trăsături moștenite din familie;
• Biochimia creierului: modul în care creierul reglează substanțele chimice și hormonii pe care organismul îi eliberează ca răspuns la stres.

Factori de risc pentru tulburarea de stres posttraumatic

• Tulburarea poate părea la persoane de toate vârstele, însă există anumiți factori care pot crește riscul apariției acesteia după un eveniment traumatic, cum ar fi:
• Expunerea la o traumă severă sau de lungă durată;
• Experimentarea abuzului în copilărie: fizic sau sexual;
• Un loc de muncă riscant, care presupune expunerea în mod repetat la evenimente traumatice: cum ar fi militarii din teatrele de operațiuni sau personalul medical de urgență;
• Existența unor alte tulburări psihice, precum depresia sau tulburările de anxietate;
• Abuzul de droguri sau alcool etc.

Se poate întâmpla oricărei persoane care trece printr-un eveniment traumatic:

• Veterani de război;
• Copii care au fost abuzați sexual;
• Persoane care trec fie printr-un abuz, accident, dezastru natural sau alte evenimente care produc un stres major.

Femeile sunt mai predispuse la a dezvolta acest tip de tulburare. Totuși, sindromul de stres posttraumatic nu este legat în mod absolut de evenimente de amploare, precum războaiele sau dezastrele naturale, ci poate apărea și după pierderea sau rănirea unei persoane dragi.

Complicații ale tulburării de stres posttraumatic

Aceasta perturbă întreaga viață a unei persoane – locul de muncă, relațiile, sănătatea și desfășurarea normală a activităților de zi cu zi.

PTSD-ul crește, de asemenea, riscul apariției altor probleme la nivel psihic precum:

• Depresie, anxietate;
• Abuz de alcool sau droguri;
• Gânduri și tentative suicidare.

Tulburare complexă de stres posttraumatic

Persoanele care se confruntă în mod repetat cu situații traumatizante, precum neglijare, abuz sau violență, pot fi diagnosticate cu PTSD complex. Acestea se manifestă într-un mod asemănător cu tulburarea de stres posttraumatică și poate să apară inclusiv după câțiva ani de la evenimentul traumatic. Este mai sever dacă trauma respectivă a fost experimentată în copilărie, aspect care afectează semnificativ dezvoltarea copilului.

Efectele tulburării de stres posttraumatic asupra sănătății

Efectele acesteia nu rămân doar la nivelul emoțional, psihologic. Orice suferință emoțională poate crea predispoziții pentru instalarea anumitor simptome fizice. În cazul persoanelor cu PTSD, nivelul cortizolului (hormonul stresului) este crescut pe perioade lungi de timp, ceea ce duce la:

• deshidratări la nivelul pielii, care întârzie vindecarea rănilor;
• creșterea de greutate, mai ales în zona abdominală;
• pierderea masei musculare;
• tulburări digestive;
• dureri;
• alergii.

Diagnosticarea tulburării de stres posttraumatic

Pentru ca această tulburare să nu producă efecte negative pe termen lung, este nevoie de o diagnosticare medicală cât mai rapidă, în vederea tratării acestei afecțiuni.

Așadar, pentru o diagnosticare corectă, medicul va parcurge următorii pași:

• va efectua o examinare fizică pentru a stabili dacă există alte afecțiuni medicale care ar putea fi cauza simptomelor;
• va efectua o evaluare psihologică, sub formă de discuție despre simptomele resimțite și despre evenimentul sau evenimentele care le-ar fi putut declanșa;

Diagnosticul de PTSD este pus dacă a existat expunerea la un eveniment traumatic, prin unul sau mai multe dintre următoarele moduri:

• experimentarea directă a unui eveniment traumatic;
• prezența directă la un eveniment traumatic prin care au trecut alte persoane;
• experimentarea unui astfel de eveniment de către o persoană foarte apropiată;
• expunerea repetată la evenimente traumatice – spre exemplu, în cazul medicilor;

Dacă problemele întâmpinate după expunerea la o astfel de situația persistă mai mult de o lună și cauzează probleme semnificative în ceea ce privește capacitatea dumneavoastră normală de a vă desfășura activitățile zilnice, dar și relațiile cu ceilalți, poate fi vorba de existența tulburării de stres postraumatic.

Tratament tulburare de stres postraumatic

Odată stabilit acest diagnostic, tratamentul poate ajuta persoana respectivă să recâștige sentimentul de control asupra propriei vieți. Acesta constă în:

Psihoterapie

Există mai multe tipuri de terapie care dau rezultate în cazul tratării acestei tulburări, printre care:

• Psihoterapia cognitivă: acest tip de terapie poate ajuta persoana respectivă să recunoască tiparele cognitive negative, cum ar fi gândurile negative și teama că evenimentul traumatic s-ar putea repete și să le gestioneze;
• Terapia prin expunere: acest tip de terapie comportamentală va crea, pentru persoana respectivă, un mediu sigur în va putea să își înfrunte anxietatea și în care va putea retrăi amintirile asociate traumei. Astfel, persoana va fi expunsă, într-un mod controlat, la o situație sau un stimul care îi va declanșa sentimentul de teamă, iar cu ajutorul psihoterapeutului, va învăța cum să îl gestioneze;
• Terapia EMDR (desensibilizare și reprocesarea prin mișcări oculare): combină terapia expunerii cu o serie de mișcări oculare ghidate care vor ajuta persoana respectivă să retrăiască amintirile evenimentului traumatic și să schimbe modul în care reacționează la ele.

Scopul acestor abordări este să vă ajute să câștigați controlul asupra sentimentelor de teamă resimțite în urma unui eveniment traumatic. În plus, psihoterapeutul vă va ajuta să vă dezvoltați abilitățile de gestionare a stresului pentru a putea să gestionați mai bine situațiile stresante din viața de zi cu zi. Specialistul va decide de tip de terapie este cea mai potrivită, în funcție de fiecare caz.

Este indicată atât psihoterapia individuală, cât și psihoterapia de grup, aceasta reprezentând o modalitate de conectare cu alte persoane care trec prin experiențe similare.

Totuși, de cele mai multe ori, tulburarea de stres posttraumatic se dezvoltă în asociere cu alte tulburări – tulburări de panică, anxietate, depresie sau dependențe. În acest caz, terapia trebuie să se adreseze și problemelor conexe. Recuperarea necesită timp, energie și susținere. Cu ajutor specializat, expunerea la amintirea și retrăirea traumei se va face controlat, cu scopul de a găsi un nou sens și o rescriere constructivă a amintirilor traumatizante.

Medicație

În unele cazuri, medicul poate prescrie și administrarea medicamentelor, cum ar fi:

• Antidepresivele: acestea ameliorează simptomele depresie și anxietății, reduc problemele asociate somnului și concentrării;
• Medicamente anxiolitice, care ameliorează simptomele anxietății severe și alte probleme asociate acesteia.

Medicul este cel care va lua hotărârea cu privire la medicamentele care trebuie administrate, ținând cont de situație fiecărei persoane în parte. Pentru că acestea pot avea efecte adverse, este posibil ca schema de tratament sau dozele să fie ajustate pe parcurs, astfel încât să există cele mai bune rezultate.

Alte recomandări pentru ameliorarea simptomelor cauzate de PTSD

• Respectați întocmai planul de tratament – deși poate trece o anumită perioadă de timp până când veți resimți efectele psihoterapiei sau medicației, nu vă lasați descurajat, deoarece rezultatele nu vor întârzia să apară, în cele din urmă;
• Adoptați un stil de viață sănătos: odihnă suficientă, o alimentație echilibrată, mișcare în mod regulat și aplicarea tehnicilor de relaxare. Este indicată evitarea cofeinei și nicotinei, care pot agrava anxietatea;
• Evitați, de asemenea, consumul de alcool sau alte substanțe care pot crea dependență, chiar dacă acestea pot părea modalități de gestionare a simptomelor. Nu va face decât să îngreuneze vindecarea și va interfera cu tratamentul deja urmat;
• Fiți conștient de gândurile avute: de fiecare dată când apare anxietatea, fiți conștient de gândurile și emoțiile asociate și încercați să vă angrenați într-o activitate care vă poate ajuta să eliminați teama;
• Petreceți timp cu ceilalți: împărtășirea timpului cu persoanele dragi precum membri ai familiei sau prieteni are un efect benefic asupra sănătății și oferă confort emoțional;
• Conectarea cu grupuri de sprijin care includ oameni care suferă, la rândul, lor de PTSD – împărtășirea experiențelor cu alte persoane care se confruntă cu această tulburare este benefică pentru vindecare.

Cum poate fi ajutată o persoană care suferă de PTSD?

Dacă un membru al familiei sau o persoană apropiată suferă de tulburare de stres posttraumatic, există o serie de recomandări pe care le puteți urma pentru a le fi alături:

• Cel mai important lucru este să susțineți persoana respectivă pe toată durata afecțiunii, dar și a tratamentului;
• Oferiți-i siguranță în cadrul relației, asigurați persoana respectivă că îi sunteți alături și că se poate baza pe dumneavoastră;
• Creați o rutină a activităților zilnice, deoarece rutina crește senzația de siguranță și diminuează anxietatea;
• Identificați aspectele care ar putea reactiva trauma și încercați să le evitați;
• Încercați să stabiliți planuri – un viitor previzibil detensionează starea de confuzie și de lipsă de sens pe care o poate experimenta persoana respectivă;
• Respectați-i limitele și nu vă lasați influențat de comportamentul de respingere;
• Reconstruiți-i treptat încrederea în mediul înconjurător și în ceilalți: păstrați-vă promisiunile făcute și arătați-i, treptat, că lumea poate fi un loc de încredere și că există relații solide, de lungă durată;
• Nu învinovățiți persoana respectivă pentru comportamentul pe care l-ar putea avea, pentru că acesta este cauzat de traumă.

Concluzii

Simptomele tulburării de stres posttraumatic afectează semnificativ calitatea vieții unei persoane, precum și relațiile cu ceilalți.

Cel mai important aspect de reținut este că această tulburare poate fi tratată, cu ajutorul medical potrivit. Tocmai de aceea, este recomandat ca încă de la primele simptome să apelați la ajutor specializat.

Surse

• https://www.healthline.com/health/post-traumatic-stress-disorder#outlook