De exemplu, singura modalitate de a afla daca ai hipertensiune arteriala (tensiune arteriala crescuta) este masurarea regulata a tensiunii arteriale. Nivelul ridicat al glicemiei (zaharului din sange) sau al colesterolului (grasimilor din sange) poate sa nu determine niciun simptom in stadiile incipiente. Un simplu test de sange poate diagnostica aceste afectiuni.
Scopul consulturilor periodice este:
- De a face investigatiile de screening recomandate la o anumita varsta. Testele screening permit diagnosticul unor afectiuni importante, cum sunt cancerele sau bolile cardiovasculare, inainte de aparitia simptomelor.
- De a permite medicului sa evalueze din timp care este riscul pentru aparitia unei probleme medicale viitoare, astfel incat sa poti sa faci schimbarile preventive necesare.
- De a discuta cu medicul ce poti face pentru a avea un stil de viata sanatos.
- De a actualiza statusul vaccinarilor.
- De a crea o relatie cu medicul tau curant, astfel incat sa stii cui sa te adresezi in cazul aparitiei unei afectiuni, pe de o parte, iar pe de alta parte, de a-i permite medicului sa iti cunoasca istoricul medical din timp.
Exista varste si intervale de timp specifice in care ar trebui sa faci anumite teste de screening si sa mergi la un control al starii tale de sanatate. Mai jos sunt prezentate recomandarile pentru femeile cu varste cuprinse intre 18 - 39 ani.
Control de rutina
Mergi pentru un control de rutina la fiecare 1-2 ani. Medicul curant, frecvent medicul de familie, va masura:
- Greutatea si inaltimea - pentru a calcula indicele de masa corporala (IMC) - si circumferinta abdominala - trebuie verificate la fiecare 2 ani
- Tensiunea arteriala - trebuie verificata cel putin la fiecare 2 ani
De asemenea, iti va pune intrebari pentru a evalua:
- Riscul de depresie
- Alimentatia si activitatea fizica
- Consumul de alcool si fumat
Screening hipertensiune arteriala
Incepand cu varsta de 18 ani, este important ca medicul sa iti masoare regulat tensiunea arteriala:
- Daca valoarea tensiunii arteriale este < 120/80 mm Hg, ar trebui s-o verifici cel putin o data la 2 ani.
- Daca valoarea tensiunii sistolice (cel mai mare numar) este cuprinsa intre 120 -139 mm Hg sau valoarea tensiunii diastolice (cel mai mic numar) este cuprinsa intre 80 - 89 mm Hg, ar trebui sa verifici anual tensiunea arteriala.
- Daca ai diabet zaharat, boala arteriala coronariana sau afectiuni cronice la nivelul rinichilor, poate fi necesar sa verifici tensiunea arteriala mai des, insa cel putin o data pe an.
Screening dislipidemie
Varsta la care se recomanda de rutina sa incepi testarea pentru screeningul dislipidemiei (nmasurare profil lipidic: colesterol total, HDL, LDL, trigliceride) este de 45 de ani in cazul in care nu ai alti factori de risc pentru boala arteriala coronariana, respectiv de 18 de ani in cazul in care ai acesti factori de risc - suprapondere/obezitate, fumat, sedentarism, hipertensiune arteriala, diabet.
- Daca valoarea colesterolului este normala, trebuie sa repeti testarea dupa 5 ani
- Daca apar schimbari in stilul tau de viata (inclusiv in dieta sau cresterea in greutate), va trebui sa repeti analiza mai devreme.
- Daca ai deja diabet, boala arteriala coronariana sau boala de rinichi, va trebui sa fii supravegheata mult mai des.
Screening diabet zaharat tip 2
De rutina, screeningul pentru diabet zaharat tip 2 se recomanda daca ai > 45 de ani, cu repetarea testului la fiecare 3 ani, daca rezultatul este negativ. Glicemia pe nemancate (post de 8 ore) reprezinta testul preferat, deoarece este o analiza de sange obisnuita, rapid de efectuat.
Daca insa ai un risc crescut, testarea trebuie facuta mai devreme si mai des. Se considera ca ai un risc crescut de a face diabet zaharat tip 2 daca ai unul sau mai multi factori de risc:
- IMC >/= 25 (suprapondere/obezitate)
- Tensiunea arteriala >/= 140/90 mmHg
- HDL - colesterol </=35 si/sau Trigliceride >/= 250 mg/dl
- Esti sedentara
- Ai o ruda de gradul 1 (parinte, frate, copil) cu diabet tip 2
- Ai un istoric medical personal de boala arteriala coronariana, pre-diabet, diabet gestational, sindrom de ovare polichistice
- Daca esti supraponderala si ai alti factori de risc, ca de exemplu hipertensiune arteriala si intentionezi sa ramani insarcinata
Screening cancer de san
- Autopalparea sanilor – poti sa-ti faci un examen al sanilor lunar, la aproximativ o saptamana dupa menstruatie, incepand cu varsta de 20 de ani. Cu toate acestea, medicii nu considera ca autopalparea ar aduce beneficii in ceea ce priveste diagnosticul si supravietuirea ca urmare a unui cancer de san. Discuta cu medicul tau ginecolog ce este potrivit in cazul tau.
- Examenul sanilor efectuat de medicul ginecolog sau chirurg senolog - se recomanda sa fie facut anual
- Mamografia de screening - nu este recomandata < 40 ani
- Daca ai un risc crescut de a face cancer de san, screeningul este individualizat. In general, inceperea screeningului trebuie facuta la varste mai mici (frecvent de la 30 ani sau cu 10 ani mai devreme decat varsta la care cancerul de san a aparut la un membru din familie). Medicul ginecolog iti poate recomanda ecografie mamara, mamografie sau IRM de san. Riscul de a face cancer mamar este crescut atunci cand: ai rude de gradul 1 (mama, sora, fiica) cu mutatie BRCA1 sau BRCA2; ai o mutatie BRCA1 sau BRCA2 evidentiata pe baza unui test genetic; ai facut radioterapie la nivelul toracelui la varsta de 10-30 de ani; mergi imediat la un control senologic la medicul ginecolog sau chirurg senolog daca observi o modificare la nivelul sanilor, indiferent daca practici sau nu autopalparea sanilor.
Screening cancer cervical
Screeningul pentru cancerul de col uterin trebuie inceput la varsta de 21 de ani. Dupa primul test Papanicolau, in functie de varsta, se recomanda urmatoarele teste de screening:
- 21-29 ani - test Papanicolau la fiecare 3 ani. Testul HPV (genotipare) nu este recomandat la aceasta categorie de varsta.
- 30-65 ani - test Papanicolau la fiecare 3 ani, test HPV (genotipare) la fiecare 5 ani sau cotestare: test HPV (genotipare) + test Papanicolau la fiecare 5 ani.
- Femeile care au fost tratate pentru leziuni precanceroase (displazie cervicala) ar trebui sa continue testarea Papanicolau timp de 20 de ani dupa tratament sau pana la varsta de 65 de ani, oricare dintre acestea se aplica.
- Daca ai fost tratata cu histerectomie totala (operatia in care s-a indepartat uterul si colul uterin) si nu ai fost diagnosticata cu cancer de col uterin, nu va mai fi nevoie sa faci testul. Daca s-a efectuat histerectomie subtotala (s-a indepartat doar uterul), screeningul continua ca in cazul femeilor fara histerectomie.
Screening cancer de piele
- Medicul dermatolog va face un examen al pielii pentru a identifica semnele unui cancer de piele, in special daca ai un risc crescut.
- Persoanele cu risc crescut pentru cancer de piele sunt cele care au fost diagnosticate cu cancer de piele in trecut, au rude cu cancer de piele sau sunt imunodeprimate.
Screening boli infectioase
- Daca esti activa sexual trebuie sa faci screening pentru chlamydia si gonoree pana la varsta de 25 de ani.
- Toti adultii cu varsta intre 18 - 79 de ani ar trebui sa fie testati o data pentru hepatita C.
- In functie de stilul de viata si de istoricul medical, este posibil sa fie nevoie sa fii testata pentru alte infectii precum sifilis si HIV.
Alte screeninguri
- Discuta cu medicul gastroenterolog despre screeningul pentru cancerul colorectal daca in familia ta sunt persoane diagnosticate cu cancer colorectal sau polipi colonici (istoric familial important) sau daca tu ai fost diagnosticata cu boala inflamatorie intestinala sau polipi colonici.
- Screeningul de rutina pentru osteoporoza cu osteodensitometrie (DEXA) nu este recomandat in cazul femeilor < 40 ani.
Control oftalmologic
- Daca ai fost diagnosticata cu vicii de refractie (miopie, hipermetropie, astigmatism) se recomanda un control oftalmologic o data la 2 ani sau mai des, in functie de recomandarea medicului oftalmolog.
- Daca ai diabet zaharat: cel putin o data pe an.
Control stomatologic
- Mergi la dentist o data sau de doua ori pe an pentru un control de rutina si un detartraj. Medicul stomatolog va evalua daca ai nevoie de vizite mai frecvente.
Imunizare
- Vaccinul gripal - anual
- Vaccin DTPa (diftero-tetano-pertussis acelular) - la varsta de 19 ani sau dupa, daca nu ai fost vaccinata in timpul adolescentei. Ulterior, trebuie sa faci un rapel la fiecare 10 ani cu vaccinul DT (diftero-tetanic).
- Vaccinul varicelic - se recomanda sa faci doua doze daca nu ai facut varicela sau daca nu ai fost vaccinata in copilarie (medicul poate determina daca ai anticorpi).
- Vaccinul ROR (rujeolic, rubeolic, urlian) - se recomanda sa faci doua doze daca nu esti imunizata (medicul va determina daca ai anticorpi).
- Vaccinul HPV - daca ai intre 18-26 de ani discuta cu medicul ginecolog daca trebuie sa te vaccinezi. Pentru a produce cel mai bun efect, vaccinul HPV trebuie administrat intre 11 si 12 ani. Totusi, vaccinarea impotriva HPV este recomandata tuturor persoanelor cu varsta de pana la 26 de ani care nu au fost vaccinate adecvat anterior.
- Alte vaccinuri - medicul iti va recomanda alte vaccinuri, daca esti la risc pentru anumite afectiuni, ca de exemplu pneumonie.
Surse de infomatie:
www.sogr.ro
www.care.diabetesjournals.org
www.aafp.org
www.heart.org
www.medlineplus.gov
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer