Boala ficatului gras nonalcoolic este termenul general pentru o serie de boli hepatice care afecteaza persoanele care consuma moderat sau nu consuma deloc alcool. Principala caracteristica este data de grasimile in exces depozitate in celulele hepatice.
Boala ficatului gras nonalcoolic poate sa apara la orice categorie de varsta, in special la persoanele de 40-60 de ani cu risc de boala de inima din cauza obezitatii si a diabetului de tip 2.
Boala este de asemenea strans legata de sindromul metabolic, care include grasimea abdominala, capacitatea redusa de a utiliza hormonul insulina, hipertensiunea arteriala si nivelul crescut al trigliceridelor in sange (un tip de grasime).
Cea mai severa forma a bolii ficatului gras nonalcoolic este steatohepatita nonalcoolica (NASH), care determina inflamarea si deteriorarea ficatului, similara cu cea provocata de consumul excesiv de alcool. Aceasta tinde sa se dezvolte la persoanele supraponderale sau obeze, la diabetici, la persoanele cu niveluri mari ale colesterolului si trigliceridelor. Exista si persoane care au NASH in absenta factorilor de risc. In cazurile cele mai severe, NASH poate progresa catre ciroza si insuficienta hepatica. Majoritatea persoanelor cu NASH au intre 40 si 60 de ani, boala este mai frecventa la femei si adeseori NASH nu da simptome multi ani.
Cauze
Specialistii nu cunosc cu exactitate motivele pentru care unele persoane acumuleaza grasimi pe ficat in timp ce altele nu. In mod asemanator, exista cunostinte limitate privind progresia inflamatiei ficatului gras catre ciroza. Boala ficatului nonalcoolic si steatohepatita nonalcoolica sunt ambele asociate cu urmatoarele:
- Surplus ponderal sau obezitate
- Rezistenta la insulina (celulele nu mai metabolizeaza zaharurile in prezenta unor cantitati din ce in ce mai mari de insulina)
- Hiperglicemia (nivel crescut al zaharurilor din sange), care anunta prediabet sau diabet 2 preexistent
- Niveluri crescute de grasimi in sange, in special trigliceride
Aceste probleme de sanatate combinate par sa contribuie la depozitele de grasimi acumulate la nivelul ficatului. In cazul unor persoane, grasimile in exces actioneaza ca toxine pentru celulele hepatice, provocand inflamatia ficatului si steatohepatita nonalcoolica, care poate determina acumularea de tesut cicatricial (fibroza) la nivelul ficatului.
Factori de risc
Riscul de a dezvolta boala ficatului gras creste in urmatoarele conditii:
- Colesterol marit
- Niveluri ridicate ale trigliceridelor
- Sindrom metabolic
- Obezitate, in special cand grasimea este concentrata la nivelul abdomenului
- Sindromul ovarelor polichistice
- Apnee in somn
- Diabet de tip 2
- Tiroida hipoactiva (hipotiroidism)
- Glanda pituitara hipoactiva (hipopituitarism)
- Steatohepatita nonalcoolica este mai probabila la aceste categorii:
- Varstnici
- Persoane cu diabet
- Persoane cu grasime concentrata abdominal
In lipsa unor investigatii suplimentare este dificil de facut diferenta intre boala ficatului nonalcoolic si steatohepatita nonalcoolica.
Simptome
Boala ficatului nonalcoolic nu da in general semne si simptome. Cand acestea apar, ar putea include:
- Hepatomegalie
- Oboseala
- Durere in cadranul drept al abdomenului superior
- Posibile semne si simptome ale steatohepatitei nonalcoolice si ale cirozei includ:
- Ascita (acumularea de lichid in cavitatea abdominala)
- Vase de sange marite vizibile la nivelul pielii
- Ginecomastie (dezvoltarea sanilor la barbat)
- Splenomegalie (marirea in dimensiuni a splinei)
- Inrosirea palmelor
- Icter (ingalbenirea mucoaselor pielii si ochilor)
Complicatii
Principala complicatie a bolii ficatului nonalcoolic si a steatohepatitei nonalcoolice este ciroza, care reprezinta ultimul stadiu de fibrozare a ficatului. Ciroza apare ca raspuns la o leziune hepatica, asa cum este inflamatia in steatohepatita nonalcoolica. Pe masura ce ficatul incearca sa opreasca inflamatia, se produc zone cu cicatrici (fibroza). Inflamatia fiind continua, fibroza se raspandeste pentru a acoperi din ce in ce mai mult tesut hepatic. Daca procesul nu este intrerupt, ciroza poate determina:
- Acumularea de lichid in cavitatea abdominala (ascita)
- Inflamarea venelor esofagiene (varice esofagiene), care se pot rupe si sangera
- Confuzie, somnolenta si vorbire neclara (encefalopatie hepatica)
- Cancer hepatic
- Insuficienta hepatica in stadiu final, care inseamna ca ficatul s-a oprit din functionare
Aproximativ 20% dintre persoanele cu steatohepatita nonalcoolica vor progresa catre ciroza.
Diagnostic
Deoarece boala ficatului nonalcoolic este asimptomatica in majoritatea cazurilor, ajunge in atentia medicului cand analizele efectuate din alte motive trimit catre o problema hepatica. Acest lucru se intampla daca ficatul arata neobisnuit la ecografie sau daca analizele enzimelor hepatice prezinta rezultate anormale.
Investigatiile care determina diagnosticul si severitatea bolii sunt urmatoarele:
Analize de sange
- Hemoleucograma completa
- Analizele pentru enzimele hepatice si functia hepatica
- Analizele pentru hepatitele virale cronice (hepatita A, hepatita C si altele)
- Testul screening pentru boala celiaca
- Glicemia pe namancate
- Hemoglobina A1C, care arata cate de stabile sunt glicemiile
- Profilul lipidic, care masoara grasimile din sange (colesterolul si trigliceridele)
Investigatii imagistice
- Ecografia simpla abdominala care este de obicei prima investigatie cand este suspectata boala hepatica.
- Tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) pentru abdomen. Aceste investigatii nu fac diferenta intre steatohepatita nonalcoolica si boala ficatului nonalcoolic, insa pot fi folosite.
- Elastografia tranzitorie (Fibroscan), o forma de ecografie imbunatatita care masoara rigiditatea ficatului, indicator de fibroza sau nivel cicatricial.
- Elastografia prin rezonanta magnetica, in cadrul careia este creata o harta vizuala care arata gradele de rigiditate ale ficatului - acestea reflecta fibrozarea sau nivelul cicatricial.
Examinarea tesutului hepatic
Daca alte investigatii nu sunt concludente, medicul poate recomanda o procedura pentru a recolta o mostra de tesut din ficat (biopsie hepatica). Procedura este realizata prin introducerea unui ac prin peretele abdominal pana in ficat. Mostra este analizata in laborator pentru a urmari semnele inflamatiei si ale cicatrizarii. Biopsia hepatica poate fi dureroasa pentru unii pacienti si are riscuri reduse pe care medicul ti le va prezenta in detaliu.
Tratament
Prima linie de tratament este in general pierderea in greutate prin asocierea unei alimentatii sanatoase si a miscarii fizice. Pierderea in greutate se adreseaza afectiunilor care contribuie la boala ficatului nonalcoolic. Ideal, este de dorit pierderea a 10% din masa corporala, insa reducerea factorilor de risc se produce chiar si la 3-5% din greutate. Pierderea in greutate pe cale chirurgicala este de asemenea o varianta pentru cei care au nevoie sa slabeasca semnificativ.
Medicul poate recomanda vaccinarea anti-hepatita A si anti-hepatita B pentru a te proteja de virusurile care ar putea sa deterioreze suplimentar ficatul.
In cazul celor diagnosticati cu ciroza cauzata de steatohepatita nonalcoolica, o varianta ar putea fi transplantul hepatic – prognosticul pentru aceste persoane este in general foarte bun.
Nu exista inca tratament medicamentos pentru boala ficatului nonalcoolic, insa exista in cercetare cateva medicamente, iar rezultatele sunt promitatoare.
Preventie
Modalitati prin care poti reduce riscul de a dezvolta boala ficatului nonalcoolic:
- Adopta o alimentatie sanatoasa. Alege sa consumi fructe, legume, cereale integrale si grasimi bune.
- Pastreaza o greutate sanatoasa. Daca esti supraponderal sau obez, redu numarul de calorii pe care le consumi zilnic si fa mai multa miscare. Daca ai o greutate sanatoasa, straduieste-te sa o mentii prin adoptarea unei alimentatii sanatoase si prin miscare fizica.
- Fa miscare. Fa miscare in majoritatea zilelor saptamanii. Obtine mai intai aprobarea medicului in cazul in care nu esti obisnuit sa faci miscare regulat.
Surse de informatie: