Asertivitatea

Drepturile de baza ale fiecarei fiinte umane care definesc comportamentul asertiv sunt:

• Sa ai demnitate si respect de sine.
• Sa poti spune NU atunci cand este justificat, fara a te simti vinovat.
• Sa iti poti exprima sentimentele.
• Sa poti sa ceri direct ceea ce vrei sau ai nevoie.
• Sa te simti bine cu tine insuti.
• Sa ai dreptul sa gresesti.
• Sa fii capabil sa te razgandesti.
• Sa poti negocia cu celalalt, astfel incat sa ajungeti la un consens sau un compromis atunci cand exista conflicte.

Unii oameni par sa fie in mod natural asertivi. Daca nu esti asertiv, poti insa invata sa fii. Poate fi greu la inceput, insa acest mod de comportament devine mai usor cu practica. Poti invata sa fii mai asertiv, identificandu-ti nevoile si dorintele, exprimandu-le intr-un mod pozitiv si invatand sa spui „Nu” atunci cand trebuie.

Poti invata tehnici de comunicare asertiva care sa te ajute sa comunici direct si ferm opiniile si sentimentele tale. Un exemplu de comunicare asertiva consta in a face afirmatii de tipul „eu”, precum „atunci cand tu faci ... (eu) simt... deoarece... si am nevoie ca tu sa faci altfel...”. Exersand aceste tehnici in mod regulat, vei construi increderea in sine de care ai nevoie pentru a deveni asertiv. De asemenea, vei descoperi ca devii mai productiv, mai eficient si mai respectat.

Bariere frecvente in calea asertivitatii

A fi asertiv inseamna a gasi echilibrul potrivit intre pasivitate (a nu fi suficient de asertiv, a „lasa” de la tine) si agresivitate (comportament furios sau ostil).

„A fi pasiv inseamna a-i lasa pe altii sa decida pentru tine. A fi agresiv inseamna a decide pentru altii. A fi asertiv inseamna a decide singur.” - Dr.Edith Eva Eger

Asertivitatea se bazeaza pe respect reciproc. A fi asertiv arata ca te respecti pentru ca esti dispus sa-ti sustii nevoile si sa-ti exprimi sincer si direct gandurile si sentimentele. Inseamna sa ai un sentiment puternic despre cine esti si despre valoarea ta si sa recunosti ca meriti sa obtii ceea ce iti doresti sau ai nevoie. Si inseamna sa iti aperi drepturile chiar si in cele mai provocatoare si dificile situatii.

De asemenea, a fi asertiv demonstreaza ca esti constient de drepturile altora si ca esti dispus sa lucrezi pentru rezolvarea conflictelor. A fi asertiv nu inseamna a-i domina sau a-i respinge pe ceilalti pentru a obtine ceea ce iti doresti. A actiona in interesul tau fara a lua in considerare drepturile, sentimentele, dorintele sau nevoile altora este agresivitate.

Asertivitate vs. pasivitate

Comunicarea si comportamentul pasiv inseamna sa permiti ca propriile tale drepturi sa fie incalcate prin incapacitatea de a-ti exprima direct nevoile, sentimentele, gandurile si convingerile sau prin exprimarea acestora intr-o maniera in care iti ceri scuze ca faci asta si pe care ceilalti o pot ignora cu usurinta.

Mesajele pe care le comunici celuilat atunci cand folosesti comunicarea pasiva sunt:

• Eu nu contez. Poti profita de mine.”
• „Gandurile si sentimentele mele nu conteaza. Doar ale tale conteaza.”
• „Sunt de acord cu orice vrei tu sa faci.”

Exemplu
Vecinul tau iti cere sa-i imprumuti masina de tuns iarba. Ai nevoie de ea in acest week-end.

• Comunicare pasiva: „Nu stiu, cred ca e ok. Cand ai nevoie de ea?”
• Comunicare asertiva: „Am nevoie de masina de tuns iarba in weekend, dar o poti imprumuta in timpul saptamanii.”

Asertivitate vs. agresivitate

Comunicarea si comportamentul agresiv implica comunicarea intr-un mod indreptatit, ostil si dur. Atunci cant te comporti agresiv, esti insensibil la drepturile, nevoile, sentimentele si opinia celuilalt. Scopurile agresiunii sunt dominatia si castigul, fortand cealalta persoana sa piarda. Unii oameni cred in mod eronat ca sunt „asertivi”, cand de fapt sunt agresivi.

Exemple de comunicare agresiva:

• Asta este ceea ce facem. Daca nu-ti place, poti pleca.”
• „Trebuie sa treci peste asta.”
• „Nu intreb. Spun."

Cum diferentiezi intre asertivitate si agresivitate

Nu este intotdeauna usor sa identifici un comportament care este cu adevarat asertiv. Acest lucru se datoreaza faptului ca exista o linie fina intre asertivitate si agresivitate, iar oamenii pot confunda adesea cele doua comportamente.

Urmatorul aspect esential te poate ajuta sa poti sa diferentiezi mai usor intre asertivitate si agresivitate:

• Asertivitatea se bazeaza pe echilibru in raportul dintre cele doua persoane. Este nevoie sa fii direct cu privire la dorintele si nevoile tale, insa in acelasi timp sa tii cont de drepturile, nevoile si dorintele celuilalt. Cand esti asertiv, esti sigur de tine si astfel increzator in sine pentru a-ti exprima punctul de vedere ferm, corect, insa cu empatie.
• Pe de alta parte, comportamentul agresiv se bazeaza pe castig. Faci ceea ce este in interesul tau fara a tine cont de drepturile, nevoile, sentimentele sau dorintele altor oameni. Cand esti agresiv, puterea pe care o folosesti este egoista si indreptatita. Vei obtine ceea ce vrei, de multe ori fara sa ceri. Frecvent, oamenii agresivi par insistenti, intimidanti si ii sperie pe ceilalti, iar uneori pot deveni chiar agresivi fizic. Acest comportament are insa un cost. Agresivitatea slabeste increderea si respectul reciproc.

Caracteristicile comportamentului si comunicarii agresive:

• II spui celuilalt ce sa faca, uneori folosind amenintarea.
• Doar punctul tau de vedere conteaza.
• Tonul este aspru, ridicat, foarte expresiv.
• Urmaresti sa castigi indiferent de pret.
• Il intrerupi sau vorbesti in timp ce celalalt incearca sa vorbeasca.
• Nu vrei sa faci nici un compromis.

Caracteristicile comportamentului si comunicarii asertive:

• Iti exprimi o cerinta si propui sugestii.
• Punctul tau de vedere este la fel de valoros cu opinia celuilalt.
• Tonul este linistit, calm si relaxat.
• Investesti in a gasi o solutie de tip castig-castig.
• Asculti activ si vorbesti doar dupa ce celalalt a terminat ceea ce avea de spus.
• Esti dispus sa faci un compromis in niste limite stabilite.

Exemplu

Un sef care pune pe biroul tau o serie de dosare care trebuie rezolvate in dupa-amiaza de dinainte de a pleca in concediu si care iti cere ca totul sa fie facut imediat, are un comportament agresiv. A-ti face treaba la munca este o responsabilitate, insa un sef care pune presiune asupra ta intr-un moment nepotrivit, ignora nevoile, sentimentele si drepturile tale.

Daca tu, in schimb, il informezi pe seful tau ca munca va fi facuta, dar dupa ce te intorci din concediu, te comporti asertiv - alegi punctul de echilibru dintre pasivitate (a nu fi suficient de asertiv, a ceda in fata sefului si a sta peste program pentru a face ceea ce ti-a cerut, acumuland frustrare) si agresivitate (a fi la randul tau ostil, furios sau nepoliticos). Astfel, iti afirmi propriile drepturi in timp ce recunosti nevoia sefului tau de a finaliza treaba pe care ti-a dat-o.

Asertivitate vs. pasiv-agresivitate

Oamenii care au un comportament pasiv-agresiv sunt mai degraba agresivi indirect decat sa fie direct agresivi. Au dezvoltat un stil pasiv-agresiv pentru ca nu sunt confortabili sa fie directi in legatura cu nevoile si sentimentele lor.

Acest stil este este o combinatie a celor doua stiluri de comportament si comunicare prezentate anterior:

• Este un stil de comunicare pasiv, deoarece opiniile, dorintele sau nevoile persoanei nu sunt impartasite in mod direct - sunt ascunse. Va spune „Da”, cand de fapt ar fi vrut sa spuna „Nu”.
• Este in egala masura un stil de comunicare agresiv pentru ca opiniile, dorintele si nevoile sunt adesea transmise prin sarcasm, comentarii sau atitudini irascibile care pot face rau persoanei careia ii sunt adresate. In loc sa confrunte direct problema, aceste persoane pot arata furia si resentimentele prin actiunile sau prin atitudinea lor negativa.

Aceasta forma de comunicare pasiv-agresiva poate avea atat efectele periculoase ale comunicarii pasive, cat si ale comunicarii agresive.

Poate face ca persoana care foloseste acest stil de comunicare sa se simta ca si cum nu ar avea cu adevarat o voce si in acelasi timp, poate crea distanta in relatii cu pierderea increderii si respectului reciproc, deoarece, in timp, oamenii vor devi suspiciosi cu privire la sensul de baza al cuvintelor persoanei respective.

Exemple

• Ii ceri celuilalt sa faca ceva si iti spune ca va face, dar tot amana, nu va finaliza niciodata sau iti ofera un raspuns sarcastic atunci cand il intrebi de ce nu-si tine promisiunea.
• Te trateaza cu tacere fara niciun motiv aparent, iar cand incerci sa vorbesti despre ceea ce il deranjeaza, nu-ti va spune cum se simte de fapt.
• Pare suparat, dar cand ii intrebi ce il deranjeaza, iti spune: „Sunt bine” sau „Nimic nu ma deranjeaza”, cand este clar ca exista ceva deranjant in comportamentul lui.
• Este imbufnat, ofteaza tare sau se manifesta in alt mod pentru a comunica ca ceva nu-i convine  - cum ar fi, tranteste usile dulapurilor, face apropouri, etc. – insa nu isi exprima verbal direct nemultumirea.
• Se plange de situatii care il deranjeaza in relatia cu alte persoane ca mijloc de a spune indirect ca este nemultumit de tine.
• Pare sa „tina scorul”, vorbind despre cat de multe lucruri face pentru alti oameni, fara insa sa primeasca acelasi tratament in schimb.

Cum sa devii mai asertiv

Oamenii dezvolta diferite stiluri de comportament si comunicare in functie de experientele lor de viata. Si de multe ori, acest stil este atat de inradacinat incat nici macar nu stiu ca il au. De asemenea, oamenii tind sa pastreze acelasi stil de comunicare de-a lungul timpului.

Nu este intotdeauna usor sa devii mai asertiv, dar este posibil. Unii oameni se tem de repercusiunile actionarii asertive sau le pot lipsi abilitatile de a se exprima eficient asertiv sau pot crede ca nu au dreptul sa fie asertivi. Comportamentul si comunicarea asertiva nu va garanta ca cealalta persoana isi va schimba comportamentul si ca iti va oferi ceea ce iti doresti, dar te va ajuta sa stabilesti limite fata de ceilalti.

Daca tendinta ta este sa te comporti mai degraba pasiv sau agresiv decat asertiv, atunci este bine sa lucrezi la urmatoarele aspecte care te vor ajuta sa obtii echilibrul adecvat:

Evalueaza-ti stilul

Iti exprimi opiniile sau ramai tacut? Spui „Da” atunci cand ti se cere sa faci munca suplimentara, chiar si atunci cand programul tau este plin? Ii judeci sau ii blamezi pe ceilalti rapid, fara sa acorzi un timp de cunoastere a situatiei? Oamenii par sa se teama sa vorbeasca cu tine? Intelege-ti stilul inainte de a incepe sa faci schimbari.

Cunoaste cine esti

Pentru a fi mai asertiv, trebuie sa dobandesti o mai buna intelegere a cine esti, precum si a valorii tale personale si a valorii tale in cadrul relatiei, echipei sau organizatiei in care lucrezi. Aceasta cunoastere de sine sta la baza increderii in sine si a comportamentului asertiv. Te va ajuta sa intelegi ca meriti sa fii tratat cu demnitate si respect, iti va oferi increderea pentru a-ti sustine drepturile si a-ti proteja granitele si te va ajuta sa ramai autentic tie insuti, dorintelor si nevoilor tale.

Nota:

Desi increderea in sine este un aspect important al asertivitatii, este esential sa te asiguri ca nu se transforma intr-un sentiment de importanta personala si indreptatire. Drepturile, opiniile, sentimentele, nevoile si dorintele tale sunt la fel de importante ca ale oricarui altcuiva si nu sunt mai importante decat ale altcuiva.

Exprima-ti cu incredere nevoile si dorintele

Pentru a putea performa la potentialul tau maxim, trebuie sa te asiguri ca prioritatile tale - nevoile si dorintele tale - sunt indeplinite. Nu astepta ca altcineva sa remarce ceea ce ai tu nevoie. S-ar putea sa astepti mult timp! Ia initiativa si incepe sa identifici lucrurile pe care le doresti sau de care ai nevoie in prezent. Apoi, stabileste metode prin care sa te asiguri ca le poti realiza.

Odata ce stii ce vrei pentru tine, poti spune celorlalti (partenerului, sefului sau colegilor tai) exact de ce ai nevoie de la ei pentru a te ajuta. Si persevereaza in a obtine ceea ce ai nevoie. Chiar daca ceea ce iti doresti nu este posibil in acest moment, intreaba (politicos) daca poti sa refaci cererea peste sase luni.

Gaseste modalitati de a spune care sunt nevoile tale, fara insa ca asta sa fie in detrimentul sau cu sacrificiul celorlalti. Vrei ca oamenii sa te ajute, iar daca ceri asta intr-un mod prea agresiv sau insistent este posibil ca acestia sa nu doreasca sa vrea sa faca acest lucru si chiar asta sa dauneze relatiei voastre.

Intelege ca nu poti controla comportamentul altor oameni

Nu face greseala de a accepta responsabilitatea pentru modul in care ceilalti oameni vor reactiona la asertivitatea ta. De exemplu, daca acestia se vor comporta cu agresivitate sau cu resentimente fata de tine, incearca sa eviti sa reactionezi in acelasi mod.

Nu iti poti controla decat propriul comportament, asa incat fa tot posibilul pentru a ramane calm si echilibrat, chiar daca lucrurile devin tensionate. Atata timp cat esti respectuos si nu incalci nevoile altcuiva, ai dreptul sa spui sau sa faci ceea ce vrei.

Fii deschis la critici si complimente

Accepta atat feedback-ul pozitiv, cat si pe cel negativ, cu bunavointa, modestie si intr-un mod pozitiv. Daca nu esti de acord cu criticile pe care le primesti, atunci trebuie sa fii pregatit sa spui asta, dar fara a fi defensiv sau furios.

Exprima-te intr-un mod pozitiv

Este important sa spui ce ai in minte, chiar si atunci cand ai de rezolvat o problema dificila sau negativa. Dar trebuie sa o faci intr-un mod constructiv si sensibil fata de celalalt. Sa nu-ti fie teama sa te aperi si sa ii confrunti pe oamenii care te provoaca sau care iti contesta drepturile. Iti poti permite chiar sa fii suparat! Dar aminteste-ti sa iti controlezi emotiile si sa fii respectuos in orice moment.

Tine-ti emotiile sub control.

Conflictul este greu de gestionat pentru majoritatea oamenilor. Te enervezi sau simti frustrare sau poate chiar plangi. Desi aceste sentimente si reactii sunt tipice, pot fi un obstacol in rezolvarea conflictului. Daca simti ca esti prea emotionat, asteapta cateva minute daca este posibil. Respira incet si profund de cateva ori. Apoi incearca sa iti pastrezi calmul. Pastreaza-ti vocea uniforma si ferma.

Foloseste afirmatiile care contin prenumele „Eu”.

Atunci cand vorbesti despre tine folosind afirmatii care contin „eu” - asta le permite celorlalti sa stie ce gandesti sau simti, fara a suna acuzator.

De exemplu, spune „(Eu) Nu sunt de acord”, mai degraba decat „ (Tu) Te inseli”. Daca vrei sa ceri ceva, spune „ (Eu) As vrea sa ma ajuti cu asta” in loc de „Trebuie sa faci asta”. Exprima cererile simplu, specific si clar.

Invata sa spui „Nu”.

A spune „Nu” este greu, mai ales cand nu esti obisnuit sa faci asta, dar este vital daca vrei sa devii mai asertiv. Cunoasterea propriilor limite si cat de multa implicare si munca poti sa-ti asumi te va ajuta sa-ti gestionezi sarcinile mai eficient si sa identifici acele parti ale activitatii tale sau ale jobului tau care te fac sa simti ca se profita de tine.

Aminteste-ti ca nu poti face totul si nici nu poti face pe plac tuturor oamenilor, asa ca este important sa iti protejezi timpul si incarcarea de munca spunand „Nu” atunci cand este necesar.

Daca iti este greu sa refuzi, incearca sa spui „Nu, nu pot face asta acum.”. Intelege ca „Nu” este o propozitie completa si nu trebuie sa explici de ce ai ales sa spui „Nu”. Nu ezita - fii direct. Daca este important sa explici, explicatia trebuie sa fie scurta. Cand trebuie sa spui „Nu”, incearca sa gasesti o solutie care sa fie castigatoare pentru toata lumea. Astfel, spui „Da” persoanei si „Nu” sarcinii cerute.

Practica ceea ce vrei sa spui.

Daca este dificil sa spui ceea ce vrei sau gandesti, exerseaza scenariile generale pe care le intalnesti. Spune ce vrei sa spui cu voce tare. Ar putea ajuta sa scrii mai intai. Ia in considerare jocul de rol cu un prieten, caruia ii poti cere feedback.

Foloseste limbajul corpului.

Comunicarea asertiva nu este doar verbala. Actioneaza cu incredere in tine, chiar daca nu simti asta. Pastreaza o postura dreapta, dar apleaca-te putin inainte. Priveste-l regulat in ochi pe celalalt. Mentine o expresie faciala neutra sau pozitiva. Nu iti incrucisa bratele sau picioarele. Exerseaza limbajul asertiv al corpului in fata unei oglinzi sau cu un prieten. Pe langa ceea ce spui, limbajul tau corporal si expresiile faciale sunt, de asemenea, importante.

Incepe cu pasi mici.

La inceput, exerseaza-ti noile abilitati in situatii cu risc scazut. De exemplu, incerca sa fii asertiv cu partenerul tau sau cu un  prieten, inainte de a aborda o situatie dificila la locul de munca.

Evalueaza progresul

De fiecare data cand te comporti asertiv, petrece cateva minute dupa aceea intrebandu-te: „Cum m-am descurcat in aceasta situatie?” „Ce am facut bine?” „Ce as putea face diferit data viitoare?” Acest lucru te va ajuta sa continui sa mergi pe drumul cel bun si te va ajuta sa identifici zonele de dezvoltare.

Cand ceva nu a mers bine, nu lasa ca acea experienta ratata sa te descurajeze. In schimb, incearca sa inveti din asta. Este important sa iti recunoasti reusitele si sa vezi situatia in ansamblul ei atunci cand lucrurile nu au mers asa cum ti-ai fi dorit.

Comunicarea asertiva in 4 pasi

Daca vrei sa-ti schimbi stilul de comunicare, poti invata sa comunici in moduri mai sanatoase si mai eficiente. Comunicarea asertiva este directa si respectuoasa. A comunica asertiv iti ofera cele mai bune sanse de a transmite cu succes mesajul tau. Daca comunici intr-un mod prea pasiv sau prea agresiv, mesajul tau se poate pierde, deoarece oamenii sunt prea ocupati sa reactioneze la modul in care comunici.

Formula de baza a comunicarii asertive are 4 pasi:

• situatia
• sentimentul
• explicatia
• cererea

Atunci cand vorbesti cu celalalt, formula devine:  

• iata ce s-a intamplat....
• iata ce simt despre asta...
• iata de ce ma simt asa...
• ....deci, iata ce vreau sa faci diferit.

Ocazional exista un al cincilea element, consecinta.

Situatia - „iata ce s-a intamplat....”

Situatia este antecedentul. Cand te referi la evenimentul care a precipitat starea ta, gandeste-te la acesta ca si cand tii verbal o oglinda catre cealalta persoana, astfel incat aceasta sa-si poata vedea reflexia.

Pentru a face acest lucru, trebuie sa fii specific. Daca este ceva ce a facut cealalta persoana, trebuie sa descrii exact comportamentul. Daca este ceva ce a spus cealalta persoana, trebuie sa-l citezi cat mai precis posibil. Dupa ce a auzit aceasta descriere, ascultatorul va sti exact la ce te referi.

Trebuie sa descrii faptele si sa eviti cuvintele care descriu o concluzie a ta. De exemplu, sa-i spui ca a fost nepoliticos, nesimtit sau lipsit de considerare. Cine ar fi de acord automat ca a fost asa? Cu siguranta nu asta a fost intentia celeilalte persoane. Este important sa incerci sa ridici o oglinda, nu sa inciti.

Ce simti - „iata ce simt despre asta...”

In continuare, ii vei spune cum te simti ca reactie la situatie. Iti asumi astfel ca ceea ce simti este parte a perceptiei tale si a modului in care tu ai interpretat evenimentul.

Aceasta este cea mai importanta parte a comunicarii care va incuraja ascultatorul sa auda sau nu ceea ce spui:

• Daca incepi propozitia cu „Tu...”, chiar nu conteaza ce spui dupa aceea. Cealalta persoana isi va construi apararea si nu va asculta.
• Pe de alta parte, daca incepi cu „(Eu) Simt...”, „(Eu) m-am simtit ...”, „Asta m-a facut pe mine sa ma simt....”, cel mai probabil cealalta persoana va fi suficient de curioasa sa asculte.
• Retine ca afirmatia „Simt ca tu....” este totusi o afirmatie „Tu....”. Este nevoie de practica pentru a nu da vina pe celalalt. Trebuie sa-ti asumi intreaga responsabilitate pentru ceea ce simti. Nimeni nu poate contesta ceea ce simti!

Cand incerci sa exprimi ceea ce simti, cel mai adesea exista 6 optiuni.

Poti fi fericit, trist, furios, speriat, ranit sau rusinat. Orice altceva este o combinatie de sentimente sau o combinatie de ganduri si sentimente.

Pentru a fi clar, cel mai bine este sa alegi unul dintre cele 6 sentimente. In caz contrar, devine confuz pentru ascultator. Desi este posibil sa ai mai multe sentimente, alege-l pe cel care este cel mai important pentru tine.

Daca te opresti cu comunicarea aici, reactia celuilalt ar putea fi ceva de genul „Hhmm?” Motivul sentimentului tau nu va fi clar. Probabil ca ascultatorul ar fi confuz cum comportamentul sau a dus la tristetea ta.

Explicatia - „iata de ce ma simt asa...”

De aceea este necesara a treia parte a formulei de comunicare. Este puntea sau legatura dintre eveniment si sentimentul tau. Procesul de gandire este intotdeauna cel care a condus la acel sentiment. Care a fost gandul tau care a facut sa te simti in acel fel in acea situatie?

Atunci cand formulezi explicatia, este necesar sa impartasesti intregul proces de gandire si nu doar o parte din acesta. Partea a treia a comunicarii asertive este partea pe care cei mai multi oameni o considera dificila, deoarece nu formuleaza intreaga explicatie.

Cerinta - „....deci, iata ce vreau ca tu sa faci diferit.”

In acest moment, ascultatorul intelege ce simti si de ce. Cu toate acestea, reactia lui poate fi ceva de genul „Asa?”.

Trebuie sa ii oferi ascultatorului ceva la care sa poata raspunde.

Trebuie sa faci o cerere. Vrei scuze? Vrei ca ascultatorul sa-si explice comportamentul? Vrei o imbratisare? Vrei sa faca altfel data viitoare?

Doar atunci cand iti formulezi cerinta va fi clar celuilalt ce se afla in spatele solicitarii tale. Trebuie sa faci cererea intr-un mod pozitiv. Spune ce vrei mai degraba decat ceea ce nu vrei.

Majoritatea oamenilor sunt destul de buni la identificarea unei probleme sau a ceva ce nu le place, dar nu dau celeilalte persoane un indiciu despre ce ar dori sa faca in schimb. Ai putea sa crezi: „Ei bine, nu este evident?” Poate fi pentru tine, dar nu pentru cealalta persoana.

Bineinteles, nu putem decat sa cerem o schimbare. Nu-i putem face pe ceilalti sa se schimbe.

Acesta este pasul care distinge asertivitatea de agresivitate si non-asertivitate. Diferenta consta in a oferi o actiune alternativa.

Agresivitatea inseamna ca doar tu poti alege si ca nu-i dai celuilalt dreptul la alegere. Pasivitatea si pasiv-agresivitatea inseamna sa nu alegi, sa abandonezi acest drept, dar nici sa nu oferi celuilalt o alternativa. Asertivitatea inseamna sa alegi pentru tine si sa-i oferi si celeilalte persoane sa aleaga pentru ea.

Consecinta

Cand vorbesti cu un adult, cel mai probabil nu vei folosi al cincilea element. Consecinta este folosita frecvent de un parinte care vorbeste cu copilul sau. „Daca mai faci asta o data, va trebui sa plecam din magazin”, este un exemplu de consecinta pe care un parinte o poate spune unui copil.

Cand ai nevoie de ajutor

A invata sa fii asertiv necesita timp si practica. Daca ai petrecut ani de zile tacand, probabil ca nu se va intampla peste noapte sa devii mai asertiv.

Sau daca furia te face sa fii prea agresiv, poate fi necesar sa inveti cateva tehnici de management al furiei.

Daca, in ciuda eforturilor tale, nu faci progrese spre a deveni mai asertiv, ia in considerare participarea la un curs formal despre invatarea asertivitatii. De asemenea, poate fi necesar sa discuti cu un psiholog, atunci cand probleme cum ar fi furia, stresul, anxietatea sau frica sunt obstacole in a capata abilitati asertive. Rasplata va merita. Devenind mai asertiv, vei incepe sa iti exprimi mai usor sentimentele si nevoile adevarate. S-ar putea sa descoperi ca astfel obtii mai mult din ceea ce iti doresti si ca ceilalti te vor respecta mai mult.

Surse de informatie:

www.findapsychologist.org
www.caps.ku.edu
www.mayoclinic.org  
www.mindtools.com
www.mirecc.va.gov
www.dictionary.apa.org

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor