Alergia la ou este foarte fecvent intalnita la copii, fiind pe locul doi in topul alergiilor alimentare la varste mici, dupa alergia la laptele de vaca si derivati. Aproximativ 2% dintre copii sufera de acest tip de alergie alimentara, dar din fericire, aproximativ 70 % dintre ei se vor vindeca catre pubertate de aceasta alergie. Exista posibilitatea transferului de proteine din ou prin laptele matern si astfel acest tip de alergie sa apara inclusiv la nou nascutii alaptati exclusiv la san. In acest ultim caz, recomandarea este ca mama sa evite ingestia oricarui produs ce poate contine oul.
Oul are albus si galbenus, fiecare continand proteine ce pot determina conflictul imun de tip antigen-anticorp. Cel mai adesea este implicat albusul in alergii, dar practic este foarte greu de separat proteinele din albus de cele din galbenus, existand o contaminare reciproca albus-galbenus, asa ca cel mai adesea in cazul alergiei la oricare parte a oului, se va recomanda evitarea alimentului in intregime. In UE exista recomandarea de etichetare a oului ca alergen prezent in orice produs, dar atentie ca mai poate fi prezentat ca albumina, ovalalbumina, maioneza, meringue etc.
Manifestarea alergiei la ou
- Cutanat - cu prurit, aparitia leziunilor de tip eczema/dermatita atopica sau de tip urticarian cu papulele sau placardele de urticarie sau a unei roseti numita si eritem
- Respirator - pot sa apara manifestari de tip rinita/rinosinuzita cu stranut in salve, scurgere apoasa abundenta din nas, infundarea nasului, greutate in respiratie, tuse si chiar accese de astm, cu respiratia greoaie si suieratoare
- Digestiv - pot sa apara dureri/crampe abdominale, greata, varsaturi si scaune diareice
- Rareori poate sa apara tabloul de anafilaxie, mai mult sau mai putin complet, in care la oricare din manifestarile mai sus mentionate se adauga greutatea la inghitit, dificultate in respirat, ameteli, scaderea tensiunii arteriale. In acest ultim caz, pacientul odata ce a experimentat anafilaxia, va avea indicatia purtarii in permanenta asupra sa a adrenalinei autoinjectabile.
Manifestarile de alergie pot sa apara la cateva minute, pana la cateva ore de la ingestia oului.
Diagnosticul alergiei la ou
Diagnosticul se va pune de catre medicul specialist alergolog prin testarea cutanata sau prin cea serologica -aceasta din urma, ce are ca obiect determinarea din sange a anticorpilor specifici de tip Ig E fata de proteinele din ou, va fi de preferat daca pacientul a prezentat in tabloul clinic semne si simptome de severitate. Sa nu pierdem din vedere ca testarea cutanata este ea insasi o expunere la alergenul potential incriminat.
Alergia la ou la varsta adulta
Alergia la ou poate sa apara si in viata adulta, cu sau fara alte simptome in copilarie. Am exemplul unei paciente ce lucra ca patiser, manevrand zilnic preparate continand ou si care a dezvoltat in afara unei alergii de contact la nivelul mainilor, inclusiv un astm alergic. Evident ca in afara aspectului profesional al alergiei, inclusiv in dieta personala, a primit indicatia evitarii complete a oului.
Vaccinuri preparate pe ou embrionat
Anumite vaccinuri pot fi facute pe ou embrionat. Vaccinul antigripal, formula cu aplicare topica nazala este contraindicat, dar formula injectabila poate fi administrata la pacientii cu alergie la ou, exceptie facand doar cei ce au prezentat anafilaxie la ou. Triplul vaccin anti-rubeola-pojar si oreion poate fi administrat la copiii cu alergie la ou. Singurul vaccin cu contraindicatie ferma de administrare, indiferent de manifestarile de alergie este cel impotriva febrei galbene.
Se pot testa si alte tipuri de oua, ca cel de curcan, rata, prepelita, dar rareori se poate gasi alta specie de inaripate la care pacientul, desi alergic la oul de gaina, sa poata tolera proteinele din oualele acelor specii.
Tratamentul alergiei la ou
Tratamentul simptomatic este cu antihistaminic, in general de ultima generatie si un derivat cortizonic, pentru blocarea timpului doi al raspunsului imun si pentru stoparea extinderii manifestarilor de alergie. Tratamentul, cel putin cel antihistaminic, are indicatia folosirii pe toata durata prezentei simptomelor si cel putin inca 3-4 zile dupa disparitia lor. In cazul oricarei manifestari de anafilaxie, adrenalina se impune a se folosi si evictiunea oului va fi extrem de stricta, pe o lunga perioada de timp, posibil toata viata, inclusiv cu atentie la alimentele ce pot fi procesate folosind aceleasi utilaje si ustensile cu care au fost pregatite alimentele in care a fost incorporat oul.
Text: Dr. Claudia Nechifor, Medic Primar Alergologie si Imunologie