Ai de-a face cu o pierdere normala de memorie sau cu dementa?

Cum sa faci diferenta intre zapaceala si ceva mai serios si cand sa consulti un specialist.

Intri intr-o incapere fara sa iti mai aduci aminte de ce esti acolo? Te-ai intalnit cu o persoana cunoscuta fara sa iti amintesti numele ei? Iti cauti adesea frenetic cheile de la masina, ochelarii sau alte lucruri?

Pentru multi dintre noi, scaparile de memorie devin tot mai dese pe masura ce imbatranim. Creierele noastre formeaza conexiuni din ce in ce mai putine, deci memoria noastra nu mai este atat de puternica pe cat obisnuia sa fie. Ne ia mai mult sa ne amintim informatii de baza, precum nume, date sau unde am pus cheile de la masina. “Pe masura ce imbatranim, viteza de procesare a creierului incetineste si scade si capacitatea de a ne aminti informatii”, explica dr. Anne Fabiny, sef al departamentului de geriatrie in cadrul Cambridge Health Alliance si lector la Harvard Medical School.

Pierderile de memorie sunt suparatoare, dar nu constituie neaparat un semn de dementa, declara Dr. Gad Marshall, lector de neurologie in cadrul Harvard Medical School. Secretul este sa observi cat de des apar acestea.  “Trebuie sa identificam un tipar al acestora”, afirma acesta.  “Se intampla de cateva ori pe saptamana sau o data sau de doua ori pe luna? Sunt schimbari fata de acum cinci sau zece ani? Se inrautateste situatia pe zi ce trece? 

Procentul de adulti, pe categorii de varste, care, uneori sau frecvent, au probleme cu memorarea numelor

Varsta:

De ce uiti

Uitarea poate fi un proces normal in cadrul imbatranirii. Scaparile de memorie pot fi cauzate de alte conditii sau afectiuni, precum:

• Lipsa somnului
• Stres
• Medicamente, precum cele pe care le iei impotriva alergiilor, durerilor cronice si urgentei sau incontinentei urinare
• Alcool (cateva pahare sau mai multe deodata)
• Deficienta de vitamina B12
• Afectiuni ale tiroidei
• Depresie majora si alte afectiuni psihiatrice

Toate aceste afectiuni se pot trata. Spre exemplu, iti poti ajusta programul de somn, poti aplica tehnici de respiratie adanca sau alte tehnici de reducere a stresului, schimba dozele sau tipul de medicamente pe care le iei,  poti reduce consumul de alcool, suplimente poti lua suplimente de vitamine sau poti face tratament pentru afectiuni ale tiroidei sau depresie.

Cand sa mergi la medic

Nu te alarma cand vine vorba de micile probleme de memorie zilnice. Ar trebui sa consulti un medic atunci cand ai pierderi de memorie persistente sau ingrijoratoare care iti afecteaza activitatile si rutina zilnica si incep sa dauneze modului tau de viata. „Daca observi si alte probleme cognitive asociate pierderii de memorie – precum dificultati in vorbire, organizare, perceptie vizuala sau simtul orientarii – sau daca observi schimbari de personalitate si comportament, atunci trebuie sa te ingrijorezi”, afirma dr. Marshall.

Daca tu sau o persoana apropiata ati observat orice astfel de schimbare in abilitatile si personalitatea ta, mergi la medic.  Ai putea consulta un medic geriatru sau un psihiatru geriatru, pentru o evaluare. Testele iti vor evalua memoria, atentia, capacitatea de rezolvare a problemelor, vorbirea si alte abilitati. Poti merge, de asemenea, la un control neurologic si un RMN cerebral pentru a investiga schimbarile care pot explica cauza  afectiunii cognitive, precum boala Alzheimer’s sau boli vasculare.

Incetinirea pierderii memoriei

Nu trebuie sa astepti sa-ti pierzi memoria. Sunt doua lucruri pe care le poti face pentru a-ti conserva functia mentala pe masura ce inaintezi in varsta: dieta si miscare.

„Sunt cateva studii majore care au demonstrat ca dieta mediteraneana ajuta la incetinirea sau prevenirea declinului cognitiv pe parcursul procesului de imbatranire”, declara dr. Marshall. Dieta mediteraneana include fructe si legume proaspete, cereale integrale, ulei de masline, nuci, peste si cantitati moderate de vin rosu. „De asemenea, exista numeroase studii care arata ca un program eficient de exercitii fizice de trei sau patru ori pe saptamana poate preveni aparitia declinului cognitiv sau incetini evolutia acestuia”, adauga acesta. Aceste studii recomanda mentinerea unei vieti active ca solutie pentru prevenirea sau intarzierea evolutiei leziunilor cerebrale care duc la Alzheimer si alte cauze care provoaca dementa. Exercitiile fizice actioneaza ca un scut al creierului impotriva leziunilor pe mai multe fronturi, inclusiv prin imbunatatirea fluxului sanguin, protejand vasele de sange care alimenteaza creierul si reducand nivelele hormonilor de stres.

Se recomanda de asemenea o viata activa din punct de vedere social si mental. Cu toate ca studiile nu au confirmat beneficiile pe care le aduce Sudoku* si alte activitati de antrenare a creierului, acestea nu au cum sa iti dauneze. Provoaca-ti creierul abordand sarcini mentale diferite si crescand gradual nivelul de dificultate al acestora; de exemplu, poti schimba jocul de cuvinte incrucisate de complexitate scazuta din ziarul pe care-l citesti zilnic cu cel mai dificil din ziarul de duminica. „Nu trebuie sa exersezi circuitele pe care le ai deja” , spune dr. Fabiny. „ Vei ramane puternic din punct de vedere cognitiv daca vei invata lucruri noi si iti vei dezvolta noi trasee neurocognitive.”

De asemenea, nu neglija valoarea relatiilor sociale. Vizionarea unui film care iti stimuleaza gandirea sau cina cu prietenii sunt solutii pentru evitarea singuratatii si izolarii sociale, care iti pot afecta sanatatea mentala, cognitiva si psihica.

Uitarea: cand este normala si cand sa ceri ajutor

Cinci lucruri care iti vor stimula memoria

1. Fii mai organizat. Noteaza-ti intr-un calendar, carnetel sau pe telefon lista cu ce ai de facut.  Pune etichete pe cutiile in care iti tii ochelarii, cheile de la masina sau alte lucruri pe care le folosesti des si pastreaza-le in locatii accesibile. Plaseaza note vizuale, in casa, pentru a-ti stimula memoria.
2. Repeta informatiile. „Daca esti prezentat cuiva si vrei sa tii minte numele acesteia, nu te limita la a da din cap si a zambi. Rosteste numele persoanei respective”, recomanda dr. Fabiny. De exemplu, poti spune „Sunt incantat sa te cunosc, Lisa”. Atentia la detalii – precum culoarea parului Lisei sau profesia ei – te vor ajuta, de asemenea, sa iti amintesti numele ei mai tarziu.
3. Nu te lasa distras. Fa cate un lucru pe rand. Inchide televizorul, computerul, telefonul si orice alte echipamente care te pot distrage de la ceea ce ai de facut.
4. Separa informatia. Este mai usor sa tii minte informatiile noi cand le imparti in bucati mai mici. De exemplu, poti incerca sa memorezi pe rand sectiuni din numarul de telefon al unui prieten. Citeste pe rand doar cateva pagini dintr-o carte grea. Asigura-te ca ai retinut prima informatie, inainte de a trece la urmatoarea.
5. Ia notite. Poarta cu tine un carnetel sau un reportofon de buzunar pentru a inregistra informatii noi. Inregistrarea sau consemnarea informatiei ajuta la intiparirea acesteia in memorie.