Unul din 68 de copii este diagnosticat cu o tulburare de spectru autist (TSA), in Statele Unite ale Americii, arata monitorizarile efectuate de specialistii de la Centrul pentru prevenirea si controlul bolilor (CDC - Center for Disease Control and Prevention). TSA a fecteaza copiii de orice etnie, rasa sau conditie socioeconomica, fiind de 4,5 ori mai frecvent intalnite in cazul baietilor decat la fete. Astfel, pot fi afectati unul din 42 de baieti, respectiv una din 189 de fete, conform statisticilor CDC.
Iata 6 lucruri mai putin cunoscute despre TSA, pe care orice parinte trebuie sa le stie:
Cercetarile arata ca diagnosticul de TSA pus la varsta de 2 ani este de obicei corect. Din acest motiv, testele psihologice specifice de evaluare a autismului sunt aplicabile incepand cu aceasta varsta. Poate fi diagnosticat si inainte de 2 ani, iar multi parinti raporteaza simptomele specifice lipsei de comunicare inca de la varsta de un an. Cu toate acestea, cel mai frecvent, autismul tipic este diagnosticat in jurul varstei de 3 ani, datorita intarzierii limbajului sau dificultatilor de integrare la gradinita ale copilului. In ceea ce priveste sindromul Asperger, aceasta tulburare este diagnosticata de obicei in jurul varstei de 6 ani, cand copilul merge la scoala, iar dificultatile sale de socializare devin mai evidente.
Un numar semnificativ de copii cu TSA – estimat la 44% de specialistii americani de la CDC - au un nivel al inteligentei (IQ-ul) mediu si peste medie. Studiile recente arata ca TSA inseamna in primul rand un profil atipic de functionare neurocognitiva care implica existenta simultana a unor abilitati punctuale inalte, cu deficite majore pe alte arii. Spre exemplu, unii copii cu autism au abilitati matematice sau vizuo-spatiale exceptionale sau o memorie extraordinara pentru date, cifre si informatii din anumite domenii de interes. Mintea lor poate fi geniala in a gasi logica si ordinea intr-o structura de elemente vizuale, dar poate fi complet neajutorata in a opera si intelege conceptele verbale, in special conceptele abstracte. Iata de ce nu inteleg glumele si ironiile celorlalti sau exprimarea metaforica. De altfel, copiilor cu TSA le lipseste simtul umorului.
Simptomele TSA se schimba foarte mult odata cu varsta si pot fi mascate de mecanisme compensatorii complexe. Conform CDC, 13% dintre copiii care primesc acest diagnostic nu se mai incadreaza in criteriile specifice unei tulburari de spectru autist dupa un timp sau dupa o perioada de terapie. O posibila explicatie este si ca diagnosticul este pus exclusiv in baza observatiilor comportamentului copilului facute de parinti sau specialisti. Autismul poate fi atat supradiagnosticat, cat si subdiagnosticat. Supradiagnosticarea este mai frecventa in cazul baietilor. In ceea ce priveste fetele, este frecvent intalnita subdiagnosticarea deoarece manifestarile lor comportamentale sunt mult mai subtile. Fetele cu autism au mai putine comportamente repetitive si restrictive, precum fluturatul manutelor sau rezistenta la schimbarea rutinelor. De asemenea, fetele sunt mai putin hiperactive si impulsive, atragand mai putin atentia decat baietii.
Potrivit specialistilor americani, 60% dintre copiii cu autism sufera si de o forma de tulburare de limbaj, iar 30% manifesta si simptomatologia specifica ADHD (tulburarii de deficit de atentie si hiperactivitate). De altfel, suprapunerea de simptome intre autism si ADHD este destul de mare. In acelasi timp, un numar semnificativ de copii diagnosticati cu ADHD manifesta si unele comportamente de tip autist, insuficiente insa pentru a determina un diagnostic de tulburare de spectru autist. Autismul este adesea asociat unor probleme medicale precum afectiunile sistemului nervos central aparute in timpul dezvoltarii fetale, la nastere sau dobandite ulterior, epilepsia si unele sindroame genetice, dar si prematuritatii.
Unele studii sustin ca varsta parintilor joaca un rol important in TSA, copiii nascuti din mame cu varsta peste 35 de ani si tati peste 40 de ani avand un risc mai crescut pentru TSA. De asemenea, copiii ale caror mame au suferit in timpul sarcinii de obezitate, hipertensiune arteriala sau diabet par a avea un risc crescut de a suferi de o tulburare de spectru autist. Pe de alta parte, acidul folic luat de mama inainte de a ramane insarcinata si in primele saptamani ale sarcinii pare a avea un rol de preventie semnificativ. Toate aceste ipoteze necesita inca cercetari suplimentare pentru a fi pe deplin validate.
Copiii cu tulburari de spectru autist au nevoie de atentie, rabdare si dragoste ca toti ceilalti copii. Dificultatile lor specifice de comunicare nu ii fac mai insensibili la iubire decat altii. Copiii cu TSA isi manifesta adesea dragostea si compasiunea fata de persoanele apropiate si au nevoie de prieteni, joaca si socializare la fel ca toti copiii. De altfel, cercetarile arata ca implicarea parintilor si a altor persoane apropiate in terapia copiilor cu TSA da rezultate foarte bune, fapt care demonstreaza ca demersul terapeutic nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe specialisti. Terapia intensiva inceputa cat mai devreme (ideal la 1 an si jumatate – doi), cu implicarea parintilor si a altor persoane semnificative din familie, poate reduce semnificativ simptomatologia TSA datorita platicitatii cerebrale specifice perioadei de dezvoltare timpurie.