De ce este importantă realizarea periodică a testului Babeș - Papanicolau pentru prevenirea cancerului de col uterin și de la ce vârstă ar trebui să înceapă o femeie această rutină?
Testul Babeș - Papanicolau este o metodă de screening care poate ajuta la detectarea precoce a leziunilor precanceroase și a altor modificări celulare de la nivelul colului uterin. Acestea, în lipsa unor măsuri terapeutice, se pot transforma cu timpul în cancer. De aceea, testarea Babeș – Papanicolau este o metodă care combate, indirect, cancerul de col uterin.
Testările Babeș - Papanicolau ar trebui să înceapă la vârsta de 21 de ani sau, în funcție de situație, la maximum trei ani după începerea vieții sexuale. În funcție de etapa de vârstă și de particularitățile medicale ale femeii în cauză, această testare ar trebui să continue la fiecare trei-cinci ani, dacă medicul curant nu recomandă repetarea testării mai devreme de atât. Testul Babeș - Papanicolau ar putea să nu mai fie necesar după vârsta de 65 de ani, dacă anterior celei mai recente testări au fost obținute consecutiv trei rezultate normale.
Cum se realizează testul Babeș - Papanicolau?
Această metodă de a depista eventualele modificări celulare de la nivelul colului uterin este neinvazivă și nedureroasă. De obicei, în cadrul unei consultații ginecologice, medicul recoltează, cu ajutorul unei periuțe conice speciale, celule descuamate din colul uterin și le pune pe o lamelă (testul clasic) sau, prin clătire, într-un recipient cu lichid (test în mediu lichid). Proba prelevată este trimisă apoi la un laborator, unde este examinată sub microscop, de un medic anatomopatolog, pentru detectarea anomaliilor. Varianta în mediu lichid a testului are o acuratețe mai mare, fiind, deci, de preferat.
Un test Babeș - Papanicolau poate detecta celulele anormale din colul uterin, inclusiv celulele care prezintă modificări cu risc crescut pentru dezvoltarea unui cancer de col uterin și
celulele canceroase.
Cum ar trebui procedat atunci când testul Babeș - Papanicolau indică modificări celulare anormale?
A avea un frotiu Babeș - Papanicolau (Pap’s) anormal este o situație destul de întâlnită și nu înseamnă neapărat că femeia respectivă ar trebui să se aștepte la ce este mai rău. Majoritatea femeilor cu un frotiu Babeș - Papanicolau anormal nu ajung să dezvolte, în cele din urmă , cancer de col uterin, potrivit datelor statistice.
Totuși, chiar și așa, este foarte important ca fiecare femeie cu un rezultat Pap’s care ridică suspiciuni să respecte întocmai indicațiile medicului curant și să facă toate acele testări suplimentare de excludere a diagnosticului de cancer de col uterin.
Când se recomandă testarea și genotiparea HPV și ce rol au acestea?
Testarea și genotiparea HPV se recomandă atunci când testul Babeș – Papanicolau indică modificări celulare anormale. În majoritatea cazurilor, leziunile celulare de la nivelului colului uterin sunt urmarea unei infecții cu virusul papiloma uman (HPV).
Genotiparea HPV are în vedere identificarea tulpinii virusului care a produs infecția, virusul HPV având peste 200 de tulpini, dintre care o parte cu risc oncogen ridicat. În funcție de tulpina/tulpinile HPV identificată/ identificată, medicul va decide atitudinea terapeutică necesară în continuare
Până la ce vârstă se poate vaccina o femeie împotriva HPV?
Conform celor mai recente recomandări, vârsta maximă pentru vaccinarea HPV este de 45 de ani. Este recomandată vaccinarea HPV chiar dacă persoana a fost expusă unei infecții cu virusul HPV și chiar dacă are leziuni premergătoare cancerului de col uterin, deoarece vaccinul poate aduce beneficii și în aceste condiții. În urma vaccinării, organismul produce anticorpi împotriva virusului papiloma uman, ceea ce conferă protecție în cazul unui nou contact cu virusul.
Ce investigații se fac suplimentar atunci când se suspectează un cancer de col uterin?
Dacă testul indică modificări care justifică suspectarea unui cancer de col uterin într-un stadiu timpuriu, medicul ginecolog va face investigații suplimentare, pentru a putea observa mai bine colul uterin. Un instrument special de mărire a imaginii, numit colposcop, este utilizat pentru a verifica dacă există celule anormale la nivelul colului uterin. În plus, în timpul examinării colposcopice, medicul are ocazia să preleveze o nouă probă de celule cervicale (biopsie) care să fie trimisă către laborator.
Pentru a obține un fragment de țesut, medicul poate utiliza fie biopsierea prin ciupirea unor porțiuni mici de țesut cervical, fie chiuretajul endocervical, prin folosirea unui instrument mic, în formă de lingură (chiuretă) sau a unei perii subțiri, cu care răzuiește în interiorul colului uterin.
Dacă și acest rezultat ridică suspiciuni înalte, pentru un diagnostic de certitudine, medicul poate recomanda efectuarea unuia dintre următoarele teste:
- excizia electrochirurgicală largă cu ansă a zonei de transformare – care utilizează un fir subțire metalic conectat la o sursă electrică de joasă tensiune, în vederea obținerii un mic fragment conic de țesut cervical;
- biopsia conică (conizația colului uterin) – este o procedură care permite medicului să preleveze straturi mai adânci de celule cervicale pentru teste de laborator. Conizația este o intervenție laborioasă, care cere timp și necesită spitalizare.
Cum poate face diferența depistarea precoce a cancerului de col uterin?
Dacă diagnosticul de cancer de col uterin este cert, persoana va fi supusă unor testări suplimentare pentru a determina gradul (stadiul) bolii. Stadiul cancerului este un factor-cheie în stabilirea strategiei terapeutice după care se va desfășura tratamentul.
Examenele de stadializare includ:
- testările imagistice - cum ar fi razele X, CT, IRM și tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT), pentru a determina dacă boala s-a răspândit dincolo de colul uterin;
- cistoscopia și rectoscopia – se realizează prin examinarea endoscopică a vezicii urinare și a rectului.
În stadiul I de boală, șansele de supraviețuire până la cinci ani sunt de 95%. În stadiile II și III de boală, ratele de supraviețuire scad la 60%, respectiv la 35-40%.
Cancerul de col exclude posibilitatea de a obține o sarcină?
Chiar dacă există un diagnostic stabilit de cancer de col uterin, planificarea familială și intenția de a avea copii sunt încă posibile. Desigur, cu cât diagnosticarea se face mai devreme, în stadii incipiente, cu atât vor exista opțiuni de tratament mai eficiente pentru păstrarea fertilității.
Care sunt opțiunile de tratament în cancerul de col uterin?
Abordarea terapeutică în cancerul de col uterin depinde de mai mulți factori, cum ar fi: stadiul bolii, comorbiditățile (alte probleme de sănătate pe care persoana le are) și, nu în ultimul rând, preferința persoanei pentru un anumit tratament. Astfel, aceasta poate opta pentru una dintre următoarele variante de tratament: tratament chirurgical, radioterapie, chimioterapie sau, cum se întâmplă în multe cazuri, pentru o combinație dintre acestea.
Tratamentul chirurgical este recomandat în cazurile în care cancerul de col uterin este într-un stadiu incipient. Tehnica chirurgicală aleasă pentru a îndepărta țesutul afectat de boală va depinde de gradul de întindere a bolii și de intenția femeii în cauză de a rămâne însărcinată în viitor.
Opțiunile de tratament chirurgical sunt următoarele:
- conizația – în cazul unui cancer de col uterin foarte mic, ar putea fi posibilă îndepărtarea completă a acestuia prin excizia unui fragment de țesut cervical în formă de con, lăsând restul colului uterin intact. Dacă există condiții pentru această metodă terapeutică, femeia operată își va putea păstra fertilitatea.
- trahelectomia – un cancer de col uterin într-un stadiu incipient poate fi tratat printr-o procedură de trahelectomie radicală, adică prin îndepărtarea totală a colului uterin și a anumitor fragmente de țesuturi din jurul acestuia. Uterul este păstrat intact după această procedură, astfel că o sarcină este posibilă.
- histerectomie – intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea colului uterin și a uterului. Majoritatea cancerelor de col uterin aflate în stadiu incipient sunt tratate prin efectuarea unei histerectomii simple. Stadiile avansate de cancer de col uterin presupun, însă, efectuarea unei histerectomii radicale, care implică îndepărtarea colului uterin, a uterului, a anexelor, a treimii superioare a vaginului și a nodurilor limfatice locale (limfadenectomie). O histerectomie radicală poate exclude cancerul de col uterin și poate preveni reapariția acestuia, însă face imposibilă o eventuală sarcină.
Histerectomia, simplă sau radicală minim-invazivă, dacă este realizată minim-invaziv (laparoscopic sau robotic), se traduce printr-o serie de beneficii pentru persoana operată: spitalizare de scurtă durată și recuperare rapidă. Totuși, mai multe studii actuale de referință au descoperit că histerectomia – fie simplă, fie radicală – realizată minim-invaziv este mai puțin eficientă în combaterea cancerului de col uterin decât operațiile clasice, cu incizie mare la nivel abdominal.
Așadar, înaintea unei intervenții chirurgicale minim-invazivă pentru cancerul de col uterin, trebuie cântărite bine beneficiile versus riscurile unei astfel de abordări.
Radioterapia folosește fascicule de energie de mare putere, cum ar fi razele X sau protonii, pentru a suprima (ucide) celulele canceroase. Aceasta este adesea combinată cu chimioterapia, ca modalitate de tratament primar pentru cancerele de col uterin local-avansate. Radioterapia poate fi folosită și după o intervenție chirurgicală, dacă există un risc crescut de recidivă a cancerului.
Radioterapia poate fi administrată:
- extern, prin direcționarea unui fascicul de radiații către zona afectată a corpului (așa-numita radioterapie cu fascicul extern);
- intern, prin plasarea în interiorul vaginului a unui dispozitiv încărcat cu material radioactiv. Procesul de expunere durează, de obicei, doar câteva minute (brahiterapie);
- atât extern, cât și intern, pentru efect cumulat.
Întrucât radioterapia poate induce menopauza precoce, nu se recomandă femeilor care doresc să rămână însărcinate după terminarea tratamentului. Dacă radioterapia este absolut necesară, se poate apela la una dintre modalitățile de conservare a ovulelor înainte de începerea tratamentului cu radiații.
Chimioterapia este un tratament medicamentos care utilizează substanțe chimice pentru a suprima (ucide) celulele canceroase. Poate fi administrată intravenos sau oral, sub formă de pastile. Uneori, poate fi nevoie de o combinare a celor două forme de chimioterapie.
În cazul unui cancer de col uterin local-avansat, doze mici de chimioterapie sunt adesea combinate cu radioterapie, deoarece chimioterapia sensibilizează celulele maligne, sporind astfel efectele radiațiilor.
Ce poate face o pacientă pentru a-și crește șansele de a rămâne sănătoasă din punct de vedere ginecologic? Sau, dacă a fost diagnosticată cu cancer de col uterin, pentru a-și crește șansele de supraviețuire?
Este foarte important ca fiecare femeie să găsească un medic ginecolog cu care să poată dezvolta, pe termen lung, o relație bazată pe încredere și pe respect reciproc, astfel încât să se simtă confortabil la consultații și să-i poată adresa medicului toate întrebările care o ajută să se clarifice cu privire la sănătatea ei. Iar atunci când răspunsurile medicului curant nu o lămuresc sau dacă simte că ceva nu este în regulă în privința unui diagnostic pe care l-a primit, să nu ezite să ceară și a doua opinie medicală.
Nu în ultimul rând, este important ca pacienta să respecte indicațiile medicului curant în ceea ce privește realizarea investigațiilor de screening, folosirea metodelor de protecție sexuală și, desigur, atunci când este necesar, urmarea disciplinată, fără a amâna, a tratamentelor prescrise.
Pe încredere, pe respect reciproc și pe o atitudine empatică trebuie să se bazeze și relația cu medicul oncolog, în cazul femeilor diagnosticate cu un cancer de col uterin. De altfel, o femeie cu o astfel de condiție medicală are nevoie de o îngrijire specială, așa-numita îngrijire paliativă, pentru a diminua cât mai mult impactul bolii asupra calității vieții.
Îngrijirile paliative sunt asigurate de o echipă de medici, asistente și alți profesioniști special pregătiți pentru a acorda asistență medicală și suport psihologic și logistic persoanelor cu cancer și familiilor acestora.
Doctor Mihai Stanca, scurtă carte de vizită
Dr. Mihai Stanca este medic specialist obstetrică-ginecologie, Doctor în Științe Medicale, tema sa de doctorat având în centru tratamentul cancerului de col uterin. De asemenea, dr. Stanca desfășoară activitate didactică universitară, fiind Șef de Lucrări la Catedra de Anatomie și Embriologie a Facultății de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “G.E. Palade” din Târgu Mureș.